Calendarul zilei – 4 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iulie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

-Casa Regală

*Ziua Crucii Roșii Române  (4 iul.) este aniversată la 141 de ani de la înfiinţare – 1876 –  în prezenţa Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României, președintele Crucii Roșii Române și a lui Ioan Silviu Lefter, director general – ora 12:00, la Palatul Elisabeta

-Economic

* Are loc întâlnirea informală, organizata de Grupul CEZ în România – ora 11:00, la restaurantul Victoriei 18, Calea Victoriei nr.18

– Cultură

* Teatrul Excelsior prezintă, în premieră naţională, musicalul „Our Ladies of Perpetual Succour” („Fecioarele noastre grabnic ajutătoare”) de Lee Hall, un spectacol care poartă semnătura regizorală şi coregrafică a lui Răzvan Mazilu – ora 19:00 ( 4 şi 5 iulie)

* Buzău: Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film BUZZ CEE, care va cuprinde proiecţii de film din Europa Centrală şi de Sud-Est, dar şi de pelicule româneşti, fiind selectate 25 de titluri care vor concura în cadrul celor patru secţiuni competiţionale: Lungmetraj, Scurtmetraj, Scurtmetraj studenţesc şi Documentar (4 – 9 iulie)

• Astăzi, vizionarea peliculei „Ana, mon Amour” (România, 2017), film câştigător al Ursului de Argint pentru montaj la Berlinale 2017, va avea loc de la ora 22:00, în sala Teatrului George Ciprian Buzău, fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu Diana Cavallioti, interpreta rolului principal feminin

– S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie

* Acum 153 de ani (1864) apărea Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza nr. 765 privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)

* Cu 133 de ani în urmă (1884) poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924

* Acum 93 de ani (1924) a fost promulgată noua Lege a minelor (abroga Legea din aprilie 1895 şi modificările din 1900), care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor ţării prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul PNL). Actul normativ a fost actualizat prin Legea Minelor nr. 85 din 18 martie 2003 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 350 din 20 mai 2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai 2015

* Acum 71 de ani (1946) avea loc pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului

* În urmă cu 67 de ani (1950) a avut loc prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era de asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud

* Se împlinesc 60 de ani (1957) de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Arhivei Naţionale de Filme, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine aproape 45.000 de titluri din 60 de ţări (dintre care peste 11.000 de filme de ficţiune) şi peste 125.000 de copii, lungimea totală a filmelor din colecţie ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii

* Acum 57 de ani (1960) a fost adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii

* Cu 47 de ani în urmă (1970) România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de Mexico

* Se împlinesc 30 de ani (1987) de la intrarea în funcţiune a pasajului Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care urma să circule primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010

* Acum 26 de ani (1991) Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Cu 26 de ani în urmă România a aderat, prin Legea nr.46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967

* Acum 8 ani (2009) coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva. La 23 august în acelaşi an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii de la Geneva. România a devenit Parte semnatară la prima Convenţie de la Geneva din 1864, pe care a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat fiinţă Societatea Crucea Roşie din România, care şi-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colţea din Bucureşti. Primul preşedinte al Crucii Roşii Române a fost Prinţul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897. La nici trei săptămâni de la înfiinţare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanţă a Crucii Roşii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre

– „Ziua Medicului de Familie din România”; stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999. NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”

– 1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat) Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog, fondator al școlii românești de microbiologie, membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919); în colaborare cu Victor Andre Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (“Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase”), prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe (m. 1926). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 28 iulie 1854

– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia)

– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1903: S-a născut sculptorul român de origine maghiară Szervátiusz Jenö (m. 1983)

– 1911: S-a născut, la Chişinău, din părinţi de origine poloneză, prof.univ.dr. Victor Nadolschi, astronom şi matematician; stabilit în Bacău din 1968; rol important în organizarea şi dotarea Observatorului astronomic din Iaşi, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966 (m. 1996)

– 1923: S-a născut scriitorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)

– 1927: S-a născut graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (m. 2013) – 90 de ani

– 1935: A murit ierarhul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică şi liturgică; delegat al BOR la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Lausanne – 1927) (n. 1875)

– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (stabilit în SUA); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

– 1952: A murit sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (n. 1881) – 65 de ani

– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879)

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2011: A murit actorul Şerban Cantacuzino; stabilit după 1990 în Franţa (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Vizita preşedintelui chinez, Xi Jinping, în Rusia

– Astana: Are loc o nouă rundă de negocieri privin situaţia din Siria (4 şi 5 iul.)

– Ierusalim: Alegerea preşedintelui Partidului Laburist, principala forţă de opoziţie din Israel

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783)

– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1543)

– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinisul francez Claude Daquin (m. 1772)

– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769)

– 1753: S-a născut Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (m. 1809)

– 1790: S-a născut Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (m. 1866)

– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882) – 210 ani

– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758)

– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918) – 175 de ani

– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)

– 1859: S-a născut istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1944)

– 1870: S-a născut medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române din 1924 (m. 1965)

– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)

– 1900: Data la care îşi marca ziua de naştere Louis Armstrong, renumit interpret american de jazz (data reală a zilei sale de naştere este 4 august 1901) (m. 1971)

– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010)

– 1911: S-a născut dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (m. 1996). NOTĂ: Unele surse (http://www.discogs.com/artist/Francesco+Molinari-Pradelli) dau ca dată a naşterii 5 iulie 1911

– 1918: S-a născut scriitoarea americană Ann Landers (m. 2002)

– 1921: S-a născut Tibor Varga, violonist şi dirijor maghiar (m. 2003)

– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014)

– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 ai secolului XX s-a consacrat fotografiei profesioniste) – 90 de ani

– 1934: A murit arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1855)

– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi pentru Chimie în 1911 (n. 1867, la Varşovia)

– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană

– 1966: S-a născut actorul american Lee Reherman (m. 2016)

– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921) – 25 de ani

– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling – Grudziński, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919)

– 2003: A murit Barry White, cantautor american şi producător muzical, legendă a muzicii soul; câştigător a cinci premii Grammy şi cunoscut pentru romantismul şi vocea sa gravă, White a cunoscut marele succes în anii ’70 ca artist solo lansând o serie de cântece soul, funk şi disco printre care şi două hituri, „You’re the First, the Last, My Everything” şi „Can’t Get Enough of Your Love, Babe” (n. 1944)

– 2014: A murit scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (n. 1950)

– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR