Calendarul zilei – 1 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 1 aprilie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Sfântu Gheorghe:În perioada 14 martie – 2 aprilie, vor avea loc o serie de manifestări culturale, științifice și civice sub genericul „Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe”, după următorul program:

• În zilele de 1 şi 2 aprilie are loc Festivalul Coral „George Sbârcea”, ediția a VI-a, manifestare organizată de Fundația Mihai Viteazul
• ora 10:00 – Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – Colocviul „Instrumente muzicale tradiționale românești”, moderator dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române;
• ora 17:00 – Teatrul „Tamasi Aron”, Spectacol coral, cu participarea unor coruri din țară și străinătate

– Organizaţii

* Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea și Grupul Civic Inițiativa Domnești organizează un marş de protest pentru lărgirea Prelungirea Ghencea și realizarea unui pasaj peste Centura București către Domnești, județul Ilfov – între orele 11:00 – 15:00, pe traseul Ansamblul Primăvara (plecare) – Centura – Domneşti – Cartierul Latin (final)

* Chişinău: Începând de astăzi vor fi amplasate în oraş mai multe banere informative, care vor conține citate ale celor mai ilustre personalități culturale și literare ale spațiului românesc. Totodată, locuitorilor li se vor distribui 100 de mii de flayere informative cu mesaje unioniste

– Social

* Pe scena Sălii Radio din București, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Asociația Help Autism, cu sprijinul Kaufland România, sub patronajul Ambasadei Republicii Franceze, în parteneriat cu Centrul InfoEuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Radio România, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”,  Muzeul Național George Enescu, Gala Societății Civile și Floria.ro, organizează cea de-a IV-a ediție a evenimentului “SUFLET ÎN CULORI”, concert caritabil în beneficiul copiilor cu autism – ora 19:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

– Învăţământ, Cercetare

* Brăila: Are loc cea de-a IX-a ediţie a concursului interjudeţean de matematică „Olimpiada Satelor din Sud-Est”, eveniment adresat elevilor din clasele III-VIII din mediul rural, cu scopul de a oferi şanse egale acestor şcolari şi atragerea lor în competiţiile de profil din ţară – la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”

* Târgu-Jiu: Premiera spectacolului „O noapte furtunoasă”, în regia lui Marian Negrescu – la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”

– Cultură

*  ARCEN va relua într-un format nou traseul-cultural „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade”,  în cadrul evenimentului „Eliade 110”, care va marca 110 ani de la nașterea lui Mircea Eliade – ora 17:00. Traseul se va desfășura în cartierele istorice Mântuleasa, Sfântul Ștefan și Sfinților. Punctul de pornire al traseului va fi de fiecare dată: Biserica Mântuleasa (str. Mântuleasa nr. 20) (1 – 2 aprilie)

*  Centrul Național al Dansului București (CNDB) găzduiește mini-festivalul „News from Polska”, programat între 31 martie și 7 aprilie. În zilele, festivalul prezintă performance-ul „Offering What We Don’t Have To Those Who Don’t Want It” (concept Ania Nowak) și workshopul „New Breed Tournament” cu Zuzanna Ratajczyk și Eoghan  Ryan. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Editura Crux Publishing deschide oficial Târgul de Carte Final Frontier 2017 cu evenimentul ”Realism în lumi imaginare din Nlithia și până în America fascistă”, moderat de scriitorul Șerban Andrei Mazilu – ora 12:00, la Casa Artelor din București (1 – 2 apr.). Din program:

• ora 12:15 – lansarea romanului high fantasy „Inima Dragonului”, de scriitorul Mircea M. Țara.Invitat special: Dragoș C. Butuzea (promotor cultural)
• ora 12:30 – lansarea romanului science-fiction „Amendamentul Dawson”, de Ciprian Mitoceanu.Invitat special: Oliviu Crâznic (scriitor, critic literar)

* Sibiu:În perioada 30 martie — 01 aprilie, Teatrul Național „Radu Stanca” și BRD — Groupe Société Générale prezintă Microstagiunea BRD Scena9. Din programul de astăzi:

• Premiera spectacolului „Vorbiţi tăcere? / Sprechen Sie Schweigen?”, de Gianina Cărbunariu – ora 19:00, pe scena Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu

– Sport

* România organizează, în premieră, în perioada 1-9 aprilie, Turneul de Calificare la Campionatul European de Fotbal pentru Nevăzători

* Sezonul play off / out în Liga 1 de Fotbal, etapa a 3-a:

• ora 18:00 – CSM Poli Iași – Poli Timișoara
• ora 20:30 – CSU Craiova Craiova – CFR

– S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Acum 233 de ani (1784) avea loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale refuză să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* În urmă cu 182 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Cu 158 de ani în urmă (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Acum 153 de ani (1864) a fost adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* Acum 151 de ani (1866), la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 27.III/8.IV.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13)

* În urmă cu 113 ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Cu 109 ani în urmă (1908) a fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* Acum 107 ani (1910) a fost înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* Se împlinesc 105 ani (1912), de când, pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* Cu 104 ani în urmă (1913), Parlamentul a votat “Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* Acum 98 de ani (1919) avea loc trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Cu 96 de ani în urmă (1921) avea loc înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei “Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* Se împlinesc 95 de ani (1922) de la desfiinţarea, din motive economice, a legaţiilor României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* Tot cu 96 de ani în urmă se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”) (1/14)

* Acum 72 de ani (1945), între 1 şi 21 aprilie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* În urmă cu 57 de ani (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum 38 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăseşte Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

Aniversări – Comemorări

– Intrarea în Virab a Sf. Grigore Luminătorul (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor – 1 aprilie 1941, trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi (Monitorul Oficial 329/12.V.2011). NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti (deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din 1886 (m. 1894)

– 1881: S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938)

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger (m. 1982)

– 1899: S-a născut istoricul literar Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, istoric literar şi editor; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (m. 1972)

– 1900: S-a născut Alexandru A. Philippide, poet şi eseist; fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide; a avut o intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871) – 105 ani

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York) – 95 de ani

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru corespondent al Academiei Române din 1992 – 85 de ani

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016) – 85 de ani

– 1939: S-a născut profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani (m. 2013)

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)

– 1944: S-a născut Cornel Patrichi, balerin şi coregraf (m. 2016)

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872) – 65 de ani

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894)

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam, preşedinte al FC Steaua Bucureşti (din 2010); fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu, una din personalităţile marcante ale artei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880) – 55 de ani

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

– 1973: A murit compozitorul Achim Stoia (n. 1910)

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891) – 35 de ani

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de limbă germană (n. 1935)

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936) – 5 ani

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930)

– 2015: A murit arbitrul de fotbal Nicolae Rainea; cel mai titrat arbitru român a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933)

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947) – 1 an. NOTĂ: Site-ul www.jcc.ro dă moartea la 31.III.2016

EVENIMENTE EXTERNE

– Myanmar: Alegeri parlamentare

– Stockholm: Concert susţinut de solistul american Bob Dylan, primul din capitala Suediei după atribuirea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2016

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păcălelii”; este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– „Ziua Internaţională a Bătăii cu Perne”; iniţiată de Urban Playground Movement, ziua are drept scop recuperarea spaţiului public, eliberarea de stres şi presiune şi găsirea unor noi tipuri de divertisment. Prima ediţie a avut loc în 2008 iar de atunci a cuprins peste 150 de oraşe din întreaga lume, fiind sărbătorită în prima sâmbătă din aprilie

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”; este marcată din anul 1906, pe baza Convenţiei cu privire la apărarea păsărilor; în 1997, după 45 de ani de întrerupere, s-a reluat şi în România sărbătorirea acestei zile, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990, sub patronajul Academiei Române

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763) – 320 de ani

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor şi filosof francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924)

– 1868: S-a născut dramaturgul şi poetul francez Edmond Rostand, autorul comediei “Cyrano de Bergerac” (m. 1918)

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)

– 1919: S-a născut Joseph Murray, medic chirurg şi om de ştiinţă american; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

– 1920: S-a născut actorul de film japonez Toshirō Mifune (m. 1997)

– 1929: S-a născut Milan Kundera, romancier şi eseist francez de origine cehă

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016) – 85 de ani

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012)

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (m. 1984) – 80 de ani

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii. Primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi” ; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011)

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012) – 70 de ani

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)

– 1959: A murit scriitorul, eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898) – 55 de ani

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891)

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, care, alături de Henri Cartier-Bresson, a fost un pionier al foto-jurnalismului (n. 1912)

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul “Dinastia” (n. 1918)

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)

Sursa: RADOR