Judecătorul constănțean Ciprian Coadă explică modalitatea prin care Guvernul poate renunța la OUG 13/2017
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 februarie 2017, 12:52
Premierul Sorin Grindeanu a declarat că, astazi, Guvernul va face cităm „în regim de urgenţă o şedinţă pentru abrogarea acestei ordonanţe”, referindu-se la Ordonanţa 13/2017, prin care au fost modificate codurile penale.
Judecatorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, ne explică:
Judecătorul Ciprian Coadă: Abrogarea este o formă de încetare a efectelor unui act normativ, iar ea este reglementată prin Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se spune aici că prevederile cuprinse într-un act normativ trebuie abrogate, abrogarea putând fi totală sau parțială. De asemenea, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.
Radio Constanța: Premierul Grindeanu nu știa exact dacă va fi vorba despre o abrogare sau o prorogare. Așadar, proprogarea ce ar însemna?
Judecătorul Ciprian Coadă: Ce ar trebui să lămurim… O ordonanță de urgență prin care se abrogă o altă ordonanță de urgență, ca să pornim de la prima premisă, și anume abrogarea, nu ar avea de ce să fie supusă spre aprobare Parlamentului, fiindcă s-a pus în discuție și această ipoteză, întrucât un asemenea mecanism nu este decât o modalitate prin care Guvernul își revocă propriul act normativ. În această situație, dispozițiile care nu au intrat în vigoare, odată abrogate, pentru că avem astfel de dispoziții în Ordonanța nr. 13, nici nu mai pot fi reactivate în niciun fel. Așa cum spuneam, abrogarea produce efecte definitive, iar Parlamentul nu poate reînvia dispoziții pe care nu le-a emis și pe care propriul lor inițiator, adică Guvernul, le-a revocat. Prin urmare, numai o ordonanță de urgență prin care se legiferează într-un anumit domeniu și care abrogă un act normativ anterior necesită intervenția Parlamentului, caz în care, odată respinsă o astfel de ordonanță, vechile dispoziții pot fi reactivate. În ceea ce privește prorogarea, eu nu consider că este o soluție tocmai potrivită, pentru că ea nu ar pune în lumină decât eventuale suspiciuni la adresa inițiatorilor actului normativ din partea cetățenilor. De fapt ar fi o modalitate din prin care Guvernul câștigă timp și îți deschide, eventual, o portiță la Curtea Constituțională, care urmează a se pronunța asupra excepției săptămâna viitoare.
Radio Constanța: În cazul în care astăzi va fi abrogată Ordonanța de Urgență nr.13/2017, Curtea Constituțională mai are obiect pentru a emite o decizie sau pentru a-și spune părere referitor la Ordonanța de Urgență?
Judecătorul Ciprian Coadă: Dispărând obiectul excepției de neconstituționalitate, firesc ar fi ca un asemenea demers să rămână fără obiect, pentru că, așa cum spuneam, odată abrogat, un act normativ – în situația noastră ordonanță de urgență – este abrogat definitiv. Într-un fel, dată fiind situația de fapt, Guvernul este forțat de împrejurări să procedeze și la abrogare, pentru că s-a discutat foarte mult în aceste zile pe tema unor posibili beneficiari ai unor dispoziții prin ordonanță și chiar din proiectul inițial al Ordonanței Grațierii. Avem persoane din diferite partide politice care se regăsesc și actualmente în funcții publice, inclusiv în Parlament, iată apar indicii privind paternitatea operei în persoana unui fost secretar de stat cercetat în două cauze. Mă tem că în curând vor apărea în presă și alte informații privind implicarea și a altor persoane din anturajul unor membri ai Guvernului sau Parlamentului în apariția unei legi de grațiere ca urmare a unor fapte de corupție și îmi e teamă că acest lucru va pune într-o lumină nefavorabilă o altă soluție decât abrogarea, pentru că ultima Ordonanță, nr. 13/2017, a fost dezbătută inițial la Parchet cu proiectul de Ordonanță de Urgență privind Grațierea. Mi-e teamă că asistăm la un caz atipic, inedit pentru democrația postdecembristă, de concert fraudulos de fraudă legislativă pentru cauză ilicită, pentru că aceste acte normative – cel puțin cel despre care vorbim – este greu să le calificăm altfel decât drept un exemplu de fraudă grosieră, care nu se poate sancționa decât cu nulitatea absolută.
L-am intrebat pe judecatorul Ciprian Coadă daca CCR/Curtea Constituționala a Romaniei va mai da o solutie referitoare la OUG 13/2017, in cazul in care Ordonanţa prin care au fost modificate codurile penale, va fi abrogate: