EXCLUSIV: Interviu la RADIO CONSTANȚA pe tema Ordonanței care a scos lumea în stradă
Publicat de , 3 februarie 2017, 21:22
Invitat astăzi într-o ediție specială la Radio Constanța, judecătorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, a răspuns întrebărilor Stelianei Bajdechi, dar și ale ascultătorilor, legate de adoptarea Ordonanței de Urgență nr.13/2017.
Magistratul a explicat faptul că emiterea OUG 13/2017 nu era o chestiune stringentă pentru sistemul judiciar din România.
Pe de altă parte, în urma sesizărilor făcute atât de către Avocatul Poporului, la Curtea Constituțională a României, cât și de Procurorul General al României, în contencios administrativ, va trebui să existe reacții.
În cazul în care CCR va admite excepția de neconstituționalitate, efectele pe care OUG 13/2017 le produce deja după publicarea în Monitorul Oficial, se vor suspenda, afirmă judecătorul Ciprian Coadă.
”Avocatul Poporului a ridicat excepția de neconstituționalitate. Ce se poate întâmpla începând de acum cu această ordonanță de Guvern?”
-”Avocatul Poporului sesizând Curtea Constituțională a invocat o serie de aspecte de neconstituționalitate, critici de neconstituționalitate care privesc neîndeplinirea condițiilor de urgență în adoptarea acestui act normativ, dar sunt și critici aduse fondului reglementărilor și care privesc nealinierea unor exigențe cu diferite convenții internaționale în materia corupției, dispoziții constituționale care privesc protejarea unor drepturi și libertăți fundamentale, depășirea unor îndrumări date de Curtea Constituțională prin decizii anterioare și care ar fi impus corectarea unor vicii substanțiale cu acele decizii și chiar intrarea în conflict cu propria jurisprudență a Curții Constituționale, care a spus cu totul altceva, în anumite decizii anterioare.”
-”Aceasta este motivația Avocatului Poporului care a plecat deja către Curtea Constituțională. Ce se va întâmpla?”
-”Din câte știm, Curtea Constituțională a fixat un termen, pe data de 7 februarie, pentru a fi comunicate puncte de vedere de către Guvern, Parlament și alți subiecți implicați în acest proces, după care va lua o decizie. Constituția prevede și efectele, în măsura în care ne referim la dispoziții intrate deja în vigoare, acestea își vor înceta aplicabilitatea în termen de 45 de zile. Până atunci dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
-”Deci, tot ce se decide, până la Ședința Curții Constituționale din 7 februarie, cu ”sprijinul” acestei ordonanțe de Guvern, devine neconstituțional, nelegal și nu poate fi aplicată?”
”Dacă discutăm de dispoziții procedurale, acestea odată intrate în vigoare se aplică până la data publicării acelei decizii, când devin general obligatorii și au putere pentru viitor. Desigur, din momentul pronunțării deciziei, o să treacă o perioadă de câteva zile până la publicarea ei, în Monitorul Oficial, pentru că ea trebuie publicată in-extenso, deci, cu întreaga motivare.”
-”Dar, mai devreme ați spus că o parte a ei a intrat în vigoare, care anume?”
-”Modificarea adusă Codului de Procedură Penală, o serie de dispoziții care au fost anterior constatate ca fiind neconstituționale, dispoziții care privesc menținerea controlului judiciar și o dispoziție mai importantă, care privește formularea unui denunț sau a unei probleme de urmărire penală, competentă în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.”
-”Cea referitoare la modificările aduse Codului Penal, în materia unor infracțiuni, cum este cea de abuz în serviciu. Există și dispoziții, care înlătură caracterul penal al faptei și anume favorizarea făptuitorului în cazul adoptării unor acte normative.
Există și dispoziții care privesc Articolul 336 din Codul Penal, respectiv, ”Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului”, care trebuia puse în acord cu o altă decizie a Curții Constituționale.”
”După conturarea acestui tablou tehnic, de ce a fost trecută prin procedură de urgență această ordonanță, se impunea acest lucru? Într-un comunicat de presă al Curții de Apel Constanța, din 18 ianuarie, era menționat că grațierea colectivă se acordă doar de către Parlament și numai prin lege organică. S-a ținut cont că la consultări de faptul că erau amendamente din partea Curții de Apel Constanța, dar și din partea altor instituții de drept?”
-”Parchetul General a formulat un punct de vedere, DNA, structura centrală, Asociația Profesională a Magistraților. Parte a acestor observații au fost preluate în proiectul de lege, care a fost depus la Parlament, în materie de grațiere. Celelalte, legate de abuz în serviciu, parte da, parte nu, cert este că s-a ieșit cu un proiect de ordonanță care era un pic diferit față de cel inițial, corectat în sensul că, această infracțiune funcționează și atunci când s-ar produce o vătămare gravă certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice. Ceea ce a ridicat însă numeroase critici este acea condiție legată de existența prejudiciului care trebuie să fie mai mare de 200.000 de lei. De asemenea, dispoziții destul de criticabile și care dau naștere unor situații destul de periculoase pe viitor sunt cele care se referă la inexistența infracțiunii în cazul emiterii aprobării sau adoptării de acte normative.”
-”Ceea ce este legat de Administrație, în general, adică aceasta nu se supune unor controale mai severe?”
-”O dispoziție criticabilă care se regăsește chiar în conținutul infracțiunii de abuz în serviciu, în noua formă, este cea legată de legislația primară. Este real Curtea Constituțională s-a referit într-o decizie anterioară la legislația primară, dar ceea ce observ acum, Avocatul Poporului în mod întemeiat este faptul că putem avea infracțiune de abuz în serviciu și în caz de încălcarea legislației secundare, respectiv instrucțiuni, ordine ale miniștrilor, acte normative adoptate pe plan local. Or, pentru existența infracțiunilor, în momentul de față, este necesar ca această încălcare să decurgă dintr-o lege, ordonanță sau ordonanță de urgență.”
-”Trăim într-o democrație și acest lucru trebuie să îl înțeleagă nu doar cetățenii, ci și cei aflați vremelnic la putere.Guvernarea se face pentru națiune și pentru națiune și pentru popor. De altfel, dacă citim Legea 24/2000 privind norma tehnică legislativă există niște principii care stau la baza activității de legiferare. Actele normative se inițiază, se elaborează și se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile prezentei legi și cu principiul ordinii de drept. Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, și pentru exercitarea autorității publice. Până la urmă, ce a generat această situație conflictuală și aceste frământări.”
-”Lipsa de transparență. Am auzit opinii, că această ordonanță de guvern aduce îmbunătățiri, procesele trec mai ușor, oamenii au curaj să semneze, vorbind de prejudiciu și nu de hoție, de faptul că s-ar fura cu intenție dintr-un cont.”
-”Asta pentu că legislația este atât de stufoasă, dar nimănui nu trebuie să-i fie teamă de consecințe atât timp cât respectă legea. Legislația este pe alocuri contradictorie, care nu se corelează nici cu documente internaționale, este o sarabandă legislativă carese tot perpetuează de ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne fie frică să luăm decizii și să justificăm o modificare adusă Codului Penal doar pentru acest unic motiv. Cetățenii sunt egali în fața legii, asta o spune și Avocatul Poporului în sesizarea sa și atunci nu putem accepta un tratament discriminatoriu, ca cetățenii care nu respectă anumite dispoziții să răspundă din punct de vedere penal, iar funcționarii publici să se afle într-o poziție privilegiată și să fie încurajați, practic, la comiterea unor fapte de mai mică sau mai mare importanță.”
Un interviu realizat de Steliana Bajdechi