Calendarul zilei – 10 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 noiembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – lucrări în Comisiile Permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 10:00 – activitate în Comisiile Parlamentare

– Apărare, Interne

* Cea de-a VII-a ediţie a DefCamp, cea mai importantă conferinţă despre securitate informatică din Europa Centrală şi de Est, care va reuni antreprenori, specialişti în securitate cibernetică şi dezvoltatori din Spania, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii şi România – la Crystal Palace Ballrooms, Calea Rahovei nr. 198A (10 – 11 nov.)

– Economic

* Exemple de bună practică, poveşti de succes şi studii de caz din agricultura românească şi internaţională vor fi prezentate în cadrul Forumul Internaţional de Agricultură RALF 2016, eveniment dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură – ora 9:00, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel

* Ce de-a doua ediţie a conferinţei AgriFinance, organizată Wall-Street.ro, care are în centru problema finanţării în agricultură – ora 9:00, la Hotel Marshal Garden

* NNC Services şi Fundatia Pro Progressio Polonia organizează conferinţa de presă privind lansarea în România a celei mai mari platforme dedicate industriei de outsourcing din Europa de Est  – ora 10:00, la hotel Novotel Bucharest City, din Calea Victoriei, nr.  37B, sala Lyon

* Prima ediţie a evenimentului „Whisky Fest” va avea loc la Casa Presei, Sala de Marmură, începând cu ora 10:00 (10 – 12 nov.)

* Cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Competitiveness of Agro-Food and Environmental Economy – CAFEE 2016”, organizată de Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul ASE Bucureşti – la sediul facultăţii (10-11 nov.)

* Ediţia a XXIII-a a Galei Topului Naţional al Firmelor din România – ora 18:00, la Romexpo

– Cultură

* Proiecţia filmului „Vergine Giurata”, de Laura Bispuri, în cadrul programului „Joia la film” – ora 19:00, la sediul Institutului Cultural Italian „Vito Grasso”

* Cea de a VIII-a ediţie a Festivalului KINOdiseea se desfăşoară în perioada 10 – 20 noiembrie şi vine cu 100 de premiere naţionale, 35 de filme de lungmetraj şi 80 de scurtmetraje, 25 de workshop-uri specializate, sesiuni de Q&A cu invitaţi străini şi renumitul Bal mascat – la Cinema PRO, Cinemateca Eforie (ora 10:00), Cinema Elvira Popescu, Noul Cinematograf al Regizorului Român şi Hollywood Multiplex

* Piteşti: Recital în cadrul Turneului „Flautul Fermecat“ (1 – 10 nov.), un proiect Radio România, cu flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail – ora 19:00, la Centrul multifuncţional. Producători: Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală „Accendo”. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical

* Londra: În perioada 10-14 noiembrie se desfășoară cea de a XIII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Londra (FFR), sub titlul „Împreună şi Separat”. Festivalul prezintă producţii de excepție ale efervescentei industrii de film românești: Bacalaureat (regia Cristian Mungiu), Ilegitim (regia Adrian Sitaru), Câini (regia Bogdan Mirică), Acasă la tata (regia Andrei Cohn), Marfa și banii (regia Cristi Puiu), Sieranevada (regia Cristi Puiu) – ora 18:00, la cinematograful Curzon Soho

* Roma: Are loc vernisajul expoziției artistului plastic român, pictor și grafician „Eugen Drăguţescu – Jurnalul unei vieţi în imagini” – La Accademia di Romania din Roma, în Sala de Expoziții (Viale delle Belle Arti, 110).  Expoziţia, care beneficiază de susţinerea Institutului Cultural Român, va fi deschisă publicului în perioada 10-20 noiembrie. La deschidere va lua cuvântul directorul de Programe Culturale de la Accademia di Romania – Daniela Crăsnaru, urmată de intervenţia curatorului expoziţiei, dr. Ruxandra Dreptu, care va susţine o scurtă prelegere, în prezenţa nepotului artistului, Dimitrie Ţopa

– S-a întâmplat într-o zi de 10 noiembrie

* Acum 572 de ani (1444) avea loc Bătălia de la Varna (Bulgaria), cruciadă antiotomană promovată de papa Eugen al IV-lea (1431 – 1447) şi condusă de Vladislav (1440 – 1444), regele Ungariei şi al Poloniei, şi de Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievodul Transilvaniei. Conform datelor istorice armata lui Vladislav era inferioară armatei otomane, aceasta numărând 15-16 mii de ostaşi, în timp ce armata Sultanului era de 80-120 mii de soldaţi. Deşi Iancu de Hunedoara l-a sfătuit pe Vladislav să-i atace rapid pe turci pentru a nu le da posibilitatea de a descoperi inferioritatea lor numerică, regele Vladislav, lipsit de experienţă şi neascultând de sfatul lui Iancu, a dat ordinul de a-i ataca pe turci chiar în miezul nopţii. Acest lucru a dus la moartea regelui Ungariei, iar acest lucru a lovit ca un fulger moralul armatei producându-se panică în rândul ostaşilor. Iancu de Hunedoara a fost nevoit să părăsească câmpul de luptă. Sultanul a sărbătorit triumful în tot imperiul, în schimb Occidentul a refuzat, un timp, să creadă că şansa de a-i alunga pe otomani definitiv din Europa a fost pierdută. “Bătălia de la Varna” a însemnat pierderea speranţei obţinerii independenţei de către popoarele balcanice şi ascensiunea otomană fără precedent

* Cu 508 ani în urmă (1508), din iniţiativa lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti (1495-1508), apărea „Liturghierul” slavon, ieşit de sub teascurile călugărului sârb Macarie, prima carte tipărită în Muntenia

* În urmă cu 328 de ani (1688) s-a terminat tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română („Biblia de la Bucureşti”); textul (o sinteză a eforturilor depuse, timp de trei veacuri, de către cărturarii români din toate ţările româneşti şi considerat cel dintâi document de limbă literară, pe înţelesul tuturor românilor) a fost definitivat, din iniţiativa domnitorului muntean Şerban Cantacuzino (1678-1688), de către un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu (10/20)

* Cu 144 de ani în urmă (1872) se inaugura Universitatea din Cluj (înfiinţată pe baza unui decret imperial din 12.X.1872), cu patru facultăţi: Filosofie şi Litere, Matematici şi Ştiinţele Naturii, Drept şi Medicină (clădirea a fost construită după planurile arhitecţilor Ferdinand Fellner şi Herman Helmer)

* Acum 88 de ani (1928) era difuzată prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Tot acum 88 de ani se forma primul guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu preşedintele PNŢ, Iuliu Maniu (1928-1933)

* În dimineaţa zilei de 10 noiembrie, acum 76 de ani (1940), la ora locală 3:39, a avut loc cel mai puternic cutremur vrâncean din secolul al XX-lea, eveniment care a atins pe arii largi intensităţi care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrâncean catastrofal din 23 ianuarie 1838. Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul în partea de nord-est a Munţilor Vrancei, iar adâncimea focarului a fost estimată la cca. 145-150 km. A avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Intensitatea maximă a cutremurului a atins 9-10 grade pe scara Mercalli în mai multe localităţi din judeţul Vrancea (în special la Panciu şi Corod). De asemenea, pe o arie largă din Moldova (în special partea centrală şi de sud) şi Muntenia (în special în zona subcarpatică din nord-estul Munteniei, dar şi în alte localităţi din sud-estul ţării), cutremurul a atins intensităţi mari, de cca. 8 grade pe scara Mercalli şi chiar 8-9 grade în nord-estul Munteniei (judeţele Prahova şi Buzău), inclusiv la Bucureşti

* Acum 71 de ani (1945) a fost constituită, la Londra, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat (FMTD)

* Se împlinesc 65 de ani (1951) de când primarul M. Leslie Downing din Englewood, New Jersey, forma un număr de telefon de 10 cifre, iar 18 secunde mai târziu, îi răspundea primarul Frank Osborne în Alameda, California, fiind efectuată astfel, prima convorbire telefonică la distanță (de pe coasta de Vest pe cea de Est), fără să fie nevoie de asistenţa unui operator

* Cu 36 de ani în urmă (1980), Tribunalul Suprem al R. P. Polone recunoaştea legalitatea constituirii sindicatului liber „Solidaritatea”, creat, sub conducerea lui Lech Wałęsa, în urma mişcărilor greviste de la şantierele navale din Gdansk, din vara aceluiaşi an (între anii 1981 şi 1989 sindicatul a fost interzis). Federaţia sindicală, fondată în septembrie 1980 la Gdańsk în Polonia, a consituit în anii ′80 o importantă mişcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste. Solidaritatea sugera nonviolenţa în activitatea membrilor săi. Supravieţuirea Solidarităţii a reprezentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Polonia, ci şi pentru întregul bloc estic

* Se împlineşte 1 an (2015) de când preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, să formeze un nou guvern, ca urmare a demisiei lui Victor Ponta. Premierul desemnat a prezentat, la data de 15 noiembrie, lista persoanelor propuse a ocupa funcţii în viitorul Guvern. La 17 noiembrie Parlamentul a votat noul cabinet cu 389 de voturi pentru, 115 împotrivă şi două voturi nule. În seara aceleiaşi zile, membrii cabinetului au depus jurământul în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, iar în data de 19 noiembrie, executivul condus de premierul Dacian Cioloş se reunea în prima şedinţă de la învestire

Aniversări – Comemorări

– Sf. Leon cel Mare, papă învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– „Ziua Artileriei Române” (la 10/22.XI.1843, prin Porunca Domnească 198 a domnitorului Gheorghe Bibescu s-a înfiinţat prima baterie de artilerie a Ţării Româneşti, act ce simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare)

– 1887: S-a născut Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa (m. 1973)

– 1892: S-a născut Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (m. 1986)

– 1895: A murit Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru al Societăţii Academice Române din 1870 (n. 1834). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a naşterii 23.I.1834

– 1911: S-a născut Emil Turdeanu, istoric literar român stabilit în Franţa din 1945; contribuţii de referinţă la istoria literaturii române vechi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994 (m. 2001) – 105 ani

– 1920: S-a născut actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în film (m. 1987)

– 1927: S-a născut József Birtalan, compozitor, dirijor şi profesor

– 1927: S-a născut basul Nicolae Florei (m. 2000)

– 1928: S-a născut artista plastică Sultana Maitec (m. 2016)

– 1932: S-a născut Şt.[efan] Cazimir (prenumele la naştere: Ştrul), critic şi istoric literar, eseist, profesor; om politic, fondator al Partidului Liber Schimbist (1990-1992); ulterior deputat PDSR/PSD în mai multe legislaturi

– 1933: S-a născut Oana Busuioceanu, critic literar, traducătoare (din literaturile italiană, spaniolă) şi prozatoare

– 1934: S-a născut Ovidiu Genaru (pseudonim al lui Ovidiu Bibire), poet, prozator şi dramaturg

– 1937: S-a născut poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă), soţia poetului Cezar Baltag (m. 1987)

– 1939: S-a născut Ioan Neacșu, eseist şi critic literar

– 1940: S-a născut regizorul Tudor Mărăscu; personalitate a regiei de teatru şi film, fie el de televiziune sau lungmetraj cinematografic s-a impus cu montări de anvergură pe scena teatrelor importante; a semnat regia a zeci de spectacole la Teatrul Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti, precum şi la teatre din ţară (m. 2012)

– 1942: S-a născut criticul literar Dan Cristea

– 1945: S-a născut poetul George Ţărnea (m. 2003)

– 1949: S-a născut poetul Vasile Chiru

– 1951: S-a născut Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică (m. 2013) – 65 de ani

– 1953: S-a născut Laurenţiu Eleodor Mihăileanu, poet şi prozator (m. 2013)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător şi eseist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1898)

– 1988: A murit poetul şi prozatorul Alexandru Jar (pseudonimul literar al lui Alexandru Avram) (n. 1911)

– 1994: A murit actorul de circ Iosefini (numele real: Aurel Iozif), timp de două decenii director al Circului de Stat din Bucureşti (n. 1916)

– 1995: A murit Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1902)

– 2009: A murit actorul Gheorghe Dinică (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ierusalim: Vizita premierului rus Dmitri Medvedev, în Israel (10 şi 11 nov.)

Aniversări – Comemorări

– La această dată, în 2012, Organizaţia Naţiunilor Unite a decretat „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Malala Yousafzai”, zi dedicată susţinerii dreptului la educaţie pentru milioanele de fete din Pakistan care vor să meargă la şcoală; Malala este o tânără pakistaneză de 15 ani care, în octombrie 2012, a fost victima unei tentative de asasinat pus la cale de talibani, în momentul când fata se întorcea de la şcoală; ea a supravieţuit miraculos, devenind un simbol incontestabil pentru dreptul la educaţie. NOTĂ: La 10 octombrie 2014 Malalei Yousafzai i se decernează Premiul Nobel pentru Pace (pe care îl primeşte împreună cu Kailash Satyarthi) „pentru lupta împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988); în România se sărbătoreşte din anul 1990

– „Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare”; proclamată la a 31-a Conferinţă generală a UNESCO, la 2.XI.2001 (- 15 ani); se marchează anual, având ca scop o mai bună informare a publicului asupra importanţei ştiinţei şi, totodată, construirea unei punţi între ştiinţă şi societate

– „Ziua Mondială a Uzabilităţii” (uzabilitatea reprezintă conceptul care defineşte uşurinţa de folosire şi accesare a unei pagini de internet) sau „Making Life Easy”, celebrată anual în cea de-a doua zi de joi a lunii noiembrie

– 1483: S-a născut Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (m. 1546)

– 1668: S-a născut François Couperin (Le Grand), compozitor francez, teoretician şi interpret la clavecin şi orgă (m. 1733)

– 1697: S-a născut William Hogarth, pictor şi grafician englez (m. 1764)

– 1730: S-a născut scriitorul irlandez Oliver Goldsmith; a fost, alături de Laurence Sterne, un reprezentant de seamă al sentimentalismului (m. 1774). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1728

– 1759: S-a născut Friedrich von Schiller, poet, filosof, istoric şi dramaturg german; considerat unul din „prinții poeziei germane” (m. 1805)

– 1834: S-a născut poetul şi jurnalistul argentinian José Hernández (m. 1886)

– 1869: S-a născut filosoful francez León Brunschvicg; a examinat progresul conştiinţei în lumina istoriei ştiinţei şi filosofiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1935 (m. 1944)

– 1873: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez Henri Rabaud (m. 1949)

– 1887: S-a născut scriitorul german Arnold Zweig (m. 1968)

– 1889: S-a născut Claude Rains, actor englez (m. 1967)

– 1891: A murit poetul francez Arthur Rimbaud; figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului (n. 1854) – 125 de ani

– 1905: S-a născut Louis Harold Gray, fizician şi radiolog britanic, fondatorul radiobiologiei (m. 1965)

– 1905: A murit istoricul francez Nicolas Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; a cunoscut istoriografia română a vremii; a prefaţat, între altele, „Histoire des Roumains de la Dacie Trajane” de A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române din 1895 (n. 1842)

– 1918: S-a născut chimistul german Ernst Otto Fischer; cercetări în domeniul chimiei compuşilor organometalici ai metalelor tranziţionale; a descoperit, independent de britanicul Geoffrey Wilkinson, complecşii „pi”; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1973, împreună cu Sir G. Wilkinson (m. 2007)

– 1919: S-a născut ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă „AK-47” („kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (m. 2013)

– 1920: S-a născut Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (m. 1979). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name dă ca dată a naşterii 11.XI.1921

– 1925: S-a născut actorul britanic Richard Burton (m. 1984)

– 1928: S-a născut compozitorul, orchestratorul şi dirijorul italian Ennio Morricone, autorul a peste 500 de coloane sonore pentru filme şi seriale de televiziune; în anul 2016 a câștigat Premiul Oscar pentru „Cea mai bună coloană sonoră” din filmul „The Hateful Eight” („Cei 8 odioși”)

– 1932: S-a născut actorul american Roy Scheider (m. 2008)

– 1938: A murit Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern; a participat la revoluţia „junilor turci” (1908), apoi a condus războiul de eliberare naţională („revoluţia kemalistă”, 1919-1922) (n. 1881)

– 1939: S-a născut actorul şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (m. 2012)

– 1977: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Brittany Murphy (m. 2009)

– 1981: A murit Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (n. 1889) – 35 de ani

– 1982: A murit Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al C.C. al P.C.U.S.; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (n. 1906, în Ucraina)

– 1982: A murit cineastul italian Elio Petri (n. 1929)

– 1984: A murit scriitorul australian Xavier Herbert, cunoscut mai ales pentru romanul „Poor Fellow My Country” (n. 1901)

– 2001: A murit Ken Kesey, scriitor american (n. 1935) – 15 ani

– 2007: A murit Norman Mailer, prozator, jurnalist, eseist şi dramaturg american (n. 1923)

– 2010: A murit producătorul italian de film Dino (Agostino) De Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”. În 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (n. 1919)

– 2014: A murit actorul japonez Ken Takakura (numele real: Goichi Oda), supranumit „Clint Eastwood al Japoniei”, pentru rolurile sale de tip dur sau de mafiot (n. 1931)

– 2015: A murit filosoful francez André Glucksmann (n. 1937) – 1 an

– 2015: A murit Helmut Schmidt, om politic german; cancelar social-democrat al Republicii Federale Germania între 1974-1982, editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (n. 1918) – 1 an

– 2015: A murit Allen Toussaint, pianist, muzician, compozitor şi producător american; legendă a genului rhythm and blues din New Orleans (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR