Calendarul zilei – 30 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 octombrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Sibiu: Primul concert al Stagiunii de Concerte de Muzică de cameră „Florescu-Fernandez & Friends” 2016-2017, organizată de Duo-ul Florescu-Fernandez împreună cu Asociaţia Klavier ART – ora 17:00, în „Sala Oglinzilor” a Forumului German din Sibiu

– S-a întâmplat într-o zi de 30 octombrie

* Acum 292 de ani (1724), se încheia construcţia Bisericii Stavropoleos din Bucureşti, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din perioada fanariotă. Aşezământul a fost construit de arhimandritul grec Ioanichie Stavropoleanul, în timpul celei de-a doua domnii în Ţara Românească a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Din construcţia iniţială a incintei mănăstirii s-a păstrat numai biserica, celelalte clădiri fiind rezultatul unui vast proiect de restaurare şi construcţie început, în 1897, după planurile arhitectului Ion Mincu

* La data de 30 octombrie 1863, cu 153 de ani în urmă, Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite, semna actul de înfiinţare a Şcolii Superioare de Litere, care a devenit, în anul imediat următor, Facultatea de Litere şi Filozofie, unul dintre primele nuclee ale Universităţii din Bucureşti (1864). Instituţia, al cărei prim decan a fost latinistul August Treboniu Laurian, preşedinte al Academiei Române, a adus laolaltă principalele domenii umaniste: filologia, filozofia şi istoria. Din anul 1874, facultatea îşi diversifică oferta de cursuri (arheologie, filologie comparată, psihologie), iar începând cu 1877 se formează catedrele corespondente, coordonate de personalităţi ale timpului, printre care Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lor li se adaugă în timp, cu contribuţii majore la dezvoltarea facultăţii şi a ofertei de conferinţe şi de cursuri, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Titu Maiorescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi, Ioan Bogdan, Lazăr Şăineanu, Nicolae Iorga, Vasile Pîrvan, Simion Mehedinţi, Ioan Bianu (preşedinte al Academiei Române), Alexandru Rosetti, Nicolae Cartojan, Ştefan Ciobanu, I. A. Candrea, Petre P. Negulescu, Constantin C. Giurescu, Ramiro Ortiz şi numeroşi alţii. Începând cu 1899, sunt înfiinţate seminarele specializate, apoi institute de cercetare şi reviste ştiinţifice, pentru ca, din 1905, facultatea să acorde şi doctorate. În anul 1892, se pun bazele primei biblioteci specializate, iar în 1907, se deschide biblioteca facultăţii, cu un fond bogat de carte

* Cu celebra replică „Marţienii au invadat Pământul”, rostită, într-o zi de 30 octombrie 1938, acum 78 de ani, în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării

* În urmă cu 69 de ani (1947), reprezentanţi din 23 de state semnau, la Geneva, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), intrat în vigoare la 11.I.1948. La data de 12.XII.1995, GATT şi-a încetat existenţa, funcţiile sale fiind preluate în întregime de către OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului, intrată în funcţiune la 1.I.1996

* Se împlinesc 45 de ani (1971) de la accidentul ecologic de la Certej, judeţul Hunedoara, când digul iazului de decantare aflat la marginea localităţii s-a rupt, iar nămolul toxic s-a revărsat peste un cartier întreg. Nămolul cu cianuri şi steril s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti, peste 20 de gospodării, o popicărie şi alte construcţii care urmau să facă din Certej unul dintre orăşelele de seamă ale epocii comuniste. Avalanşa de steril toxic a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi 76, potrivit Procuraturii judeţene, care a anchetat timp de doi ani împrejurările dezastrului

* Tot într-o zi de 30 octombrie, acum 33 de ani (1983), se încheiau lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973) a avut loc la 26 mai 1984. Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a.). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice; la data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama)

* Tot cu 33 de ani în urmă, în cadrul unei ceremonii solemne, care a avut loc în Piaţa „Sf. Petru” din Roma, a fost beatificat, de Papa Ioan Paul al II-lea, călugărul franciscan Ieremia Valahul (n. 1556 – m. 1625), primul fericit român ridicat la “cinstea altarelor”. În Calendarul Romano-Catolic Fericitul Ieremia Valahul este sărbătorit la data de 8 mai. Papa Ioan Paul al II-lea îl descria pe Fericitul Ieremia ca fiind “un fiu al României, a acelei nobile naţiuni care poartă în limbă şi în nume amprenta Romei”

* Acum 22 de ani (1994) se desfăşura, la Casa Radio, între 30 octombrie şi 6 noiembrie, prima ediţie a Târgului „Gaudeamus – Carte de învăţătură”, cel dintâi târg specializat pe carte educaţională din România. Organizatori: Societatea Română de Radiodifuziune, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării, Societatea Euromedia (între anii 1994 şi 1997) şi editurile All (între anii 1994 şi 2000). Din 1998 printre organizatori se numără şi Romexpo S.A.. În anul 2000, Caravana Gaudeamus a debutat la Cluj-Napoca. S-au adăugat în 2002 – Craiova, în 2003 – Târgu Mureş şi în 2007 – Sibiu. Începând cu anul 2009 Caravana cuprinde patru târguri organizate la Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa-Mamaia, iar din 2014 s-a adăugat şi Oradea. Din 2001 Târgul Gaudeamus a devenit internaţional

* Se împlinesc 5 ani (2011), de la proclamarea canonizării Sf. Ierarh Simion Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 24 aprilie). Aceasta a avut loc la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, la eveniment fiind prezenţi, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Simion Ştefan a fost Arhiepiscop şi Mitropolit al Bălgradului, al Vadului şi al Maramuraşului, precum şi peste toata ţara Ardealului din 1643 până în 1656. În timpul păstoririi sale s-a tipărit Noul Testament zis „de la Bălgrad”, prima traducere românească integrală (1648)

* Se împlineşte 1 an (2015) de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, unde, în urma unui incendiu izbucnit la sediul din Str. Tăbăcarilor nr. 7, într-o fostă hală a fabricii Pionierul, 64 de persoane au decedat. Incendiul s-a declanşat în timpul unui concert gratuit al trupei „Goodbye to Gravity”, care lansa un nou album, numit „Mantras of War”. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului şi de una care a murit în drum spre spital, în faza iniţială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane. A fost cel mai grav incendiu dintr-un club din România şi cel mai grav accident din ţară de după anul 1989, depăşind, după numărul de decese, accidentul aviatic de la Baloteşti din 1995, în care au murit 60 de persoane. Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roşu de intervenţie, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu naţional

Aniversări – Comemorări

– Se trece la ora de iarnă (GMT+2); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară/iarnă este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, orarul de vară se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2015 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 27 martie. NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

– „Ziua Ceferiştilor” în România (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii octombrie)

– „Ziua Relaţiilor Publice Militare”; la 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), înfiinţată la sfârşitul lunii octombrie 1991, s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia Informare şi Relaţii Publice

– 1789: S-a născut (la Viena) compozitoarea, pianista şi cântăreaţa Elena Asachi (născută Teyber), soţia cărturarului moldovean Gheorghe Asachi (m. 1877)

– 1858: S-a născut scriitorul Duiliu Zamfirescu, unul dintre întemeietorii romanului românesc modern; membru titular al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

– 1902: S-a născut (la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova) medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1921: S-a născut juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 2006) – 95 de ani

– 1943: S-a născut fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 2014)

– 1944: S-a născut compozitorul Marcel Dragomir; redactor principal la Secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române între anii 1984 şi 1994 (m. 2015). NOTĂ: Conform spuselor compozitorului, data reală de naştere este 28 octombrie („Data mea de naştere este 28 octombrie, dar am fost înregistrat pe 30; 28 era sâmbătă şi mai era şi vreme de război, în 1944. Primăria nu lucra decât atunci când se putea”)

– 1950: S-a născut dirijorul Alexandru Samoilă

– 1954: S-a născut Mihai Măniuţiu, regizor de teatru, scenarist, prozator şi eseist, directorul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca

– 1955: A murit Agricola Cardaş, biolog, agronom şi publicist; este creatorul învăţământului mediu de zootehnie şi al Centrului Universitar de Zootehnie în Moldova, la Iaşi (n. 1883)

– 1955: A murit Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician; fondatorul şcolii sociologice din Bucureşti; a conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului satului” din Bucureşti. A făcut parte din primul Consiliu de Administraţie al Radiodifuziunii (1928) prezidat de prof. Dragomir Hurmuzescu, în anii următori (1929 – 1932) fiind preşedinte al Consiliului şi al Comitetului de Direcţie; în această calitate, s-a implicat direct în realizarea „Universităţii Radio” pe care a susţinut-o cu autoritatea sa intelectuală şi administrativă, aceasta urmând să devină o veritabilă tribună a marilor idei ale vremii; membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte (1923-1925; 1943-1944) şi preşedinte (1944-1946) al acestui for (n. 1880)

– 1971: A murit medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (n. 1892) – 45 de ani

– 1974: A murit Elena Piru, istoric literar; experimentată cercetătoare a arhivelor şi colecţiilor de manuscrise, a contribuit substanţial la alcătuirea fondului arhivistic al Institutului de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti (n. 1919)

– 1976: S-a născut interpretul de muzică uşoară Călin Geambaşu – 40 de ani

– 1976: A murit Barbu Solacolu; poet, dramaturg, memorialist şi traducător (n. 1897) – 40 de ani

– 1978: A murit medicul Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România; fondator şi director al Centrului de asistenţă a cardiacilor (ASCAR) din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1989: A murit traducătoarea Frida Papadache; remarcată pentru versiunile româneşti ale unor scriitori americani clasici şi moderni (Twain, Dreiser, Steinbeck), şi, mai ales, pentru primele traduceri româneşti din Joyce (n. 1905)

– 1991: A murit Ionel Budişteanu, violonist, dirijor şi compozitor de muzică populară (n. 1919) – 25 de ani

– 1994: A murit Nicholas Georgescu-Roegen, economist, matematician, statistician şi pedagog american de origine română; părintele teoriei bioeconomice, teorie care prezintă un mod revoluţionar de a vedea economia; este primul şi, practic, singurul economist de la Malthus încoace care a pus în mod serios problema economiei speciei umane într-un context ecologic global, adică la scară planetară; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1906). NOTĂ: Site-urile http://www.bnrm.md/publicatii/files/5/2006_02.pdf şi http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-14-2006/nicholas-georgescu-roegen-1906-1994_1578.html menţionează ca dată a morţii 31 octombrie 1994

– 2013: A murit arhitecta Anca Petrescu, cea care a proiectat „Casa Republicii” (actualmente Palatul Parlamentului) din Bucureşti, cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume (ca suprafaţă) (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Republica Moldova: Alegeri prezidenţiale; pentru prima dată, din anul 2000, cetățenii își vor alege prin vot direct președintele

– Coasta de Fildeş: Referendum pe tema noii constituţii

– Brazilia: Al doilea tur al alegerilor municipale

Aniversări – Comemorări

– „Duminica Reformei” (sau „Festivalul Reformei”, „Ziua Reformei”) este o sărbătoare religioasă ţinută în mod particular de Lutherani şi de cîteva comunităţi de Biserici Reformate în amintirea zilei de 31 octombrie 1517 (zi care marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii luterano-protestante). Până în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 octombrie, indiferent de ziua săptămînii în care se întîmpla să fie. Astăzi, data festivalului a fost modificată astfel încât să fie în duminica din sau înainte de 31 octombrie şi Ziua Tuturor Sfinţilor a fost mutată în duminica din sau după 1 noiembrie

– 1624: S-a născut scriitorul francez Paul Pellisson (m. 1693)

– 1751: S-a născut Richard (Brinsley) Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (m. 1816) – 265 de ani

– 1821, 30.X/11.XI: S-a născut Feodor Dostoievski, unul din cei mai importanţi scriitori ruşi (m. 1881) – 195 de ani

– 1823: A murit Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (n. 1743)

– 1839: S-a născut pictorul francez de origine engleză Alfred Sisley, unul dintre creatorii impresionismului francez (m. 1899)

– 1861: S-a născut sculptorul, pictorul şi pedagogul francez Émile Antoine Bourdelle (m. 1929) – 155 de ani

– 1871: S-a născut Paul (Ambroise) Valéry, poet şi eseist francez (m. 1945) – 140 de ani

– 1885: S-a născut Ezra Pound, poet şi critic literar american; reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului al XX-lea (m. 1972, în Italia)

– 1894: S-a născut Jean Rostand, biolog și filosof francez (m. 1977)

– 1894: S-a născut Peter Warlock (pseudonimul lui Philip Arnold Heseltine) compozitor şi critic muzical britanic (m. 1930)

– 1895: S-a născut bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); la presiunile guvernului nazist, doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul (m. 1964)

– 1910: A murit omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în bătăliile de la Magenta şi Solferino – 1859); Premiul Nobel pentru pace pe 1901, împreună cu francezul Frédéric Passy (n. 1828). NOTĂ: La 8 mai (ziua de naştere a lui Henry Dunant) se marchează, anual, „Ziua Mondială a Crucii Roşii”

– 1914: S-a născut actriţa britanică Anna Wing (m. 2013)

– 1919: S-a născut David Werdyger, cântăreţ american (m. 2014)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi scenarista franceză, Juliette Benzoni, supranumită „regina romanului istoric” (m. 2016)

– 1928: S-a născut Daniel Nathans, microbiolog american de origine rusă; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu Hamilton O. Smith (tot din SUA) şi cu elveţianul Werner Arber, pentru cercetările în structura ADN-ului (m. 1999)

– 1929: S-a născut actriţa argentiniană Olga Zubarry (m. 2012)

– 1930: S-a născut Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m. 2002)

– 1932: S-a născut regizorul francez de film Louis Malle, care şi-a început cariera sub auspiciile ‘”Noului val francez” (m. 1995)

– 1937: S-a născut Claude Lelouch, regizor de film, scenarist, actor și producător francez

– 1939: S-a născut biologul american Leland H. Hartwell, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2001, împreună cu Tim Hunt şi Sir Paul Nurse, pentru descoperirile privind “reglarea ciclului celular”

– 1941: S-a născut fizicianul german Theodor Wolfgang Hänsch; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2005, împreună cu John Lewis Hall, pentru contribuţiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica „pieptenele de frecvenţă optică” (instrument cu care se pot face măsurări precise la diferite frecvenţe ale luminii vizibile şi arată ca un pieptene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012 – 75 de ani

– 1953: A murit compozitorul ungar Imre Kálmán (n. 1882)

– 1960: S-a născut cunoscutul fotbalist şi antrenor argentinian Diego Armando Maradona; considerat de specialişti ca fiind cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor, împărţind cu Pele titlul de „Jucătorul Secolului XX”, decernat de FIFA

– 1975: A murit fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1925; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1887)

– 1992: Au murit (într-un accident rutier în România) Doina Aldea Teodorovici (n. 1958) şi Ion Aldea Teodorovici (n. 1954), cantautori din Republica Moldova

– 2002: A murit Juan Antonio Bardem, regizor de film şi scenarist spaniol (n. 1922)

– 2003: A murit tenorul italian Franco Bonisolli (n. 1937)

– 2009: A murit antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (n. 1908). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 31 octombrie 2009

– 2010: A murit scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (n. 1927)

– 2014: A murit Constantin Tănase, jurnalist, publicist şi scriitor din Republica Moldova; luptător neobosit pentru cauza naţională în Republica Moldova, pentru limba română şi pentru adevărul istoric (n. 1949)

Sursa: RADOR