Calendarul zilei – 23 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 octombrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc al doilea modul din seria de evenimente „Nights in White Satin – o formă capricioasă de poezie”, ediția a VII-a (21 – 23 oct.) – ora 20:00, la Gallery, Str. Leonida nr. 9-11. Invitați: Elisabeth Berchtold, Aase Berg (Suedia), Johannes Göransson (SUA), Monica Manolachi, Felix Nicolau, Răzvan Pricop, Andra Rotaru. Moderator: Ciprian Măceșaru

* Trupa australiană „The Cat Empire” susţine un concert la Arenele Romane, în cadrul turneului de promovare a celui mai recent album, „Rising With The Sun”, eveniment organizat de BestMusic Live Concerts – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 23 octombrie

* Se împlinesc 155 de ani (1861), de la înfiinţarea, la Sibiu, a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna (23.X/4.XI)

* Cu 108 ani în urmă (1908), guvernul I. C. Brătianu adresa Vienei un Memoriu în care preciza poziţia României în „problema Dunării”, ridicată de cercurile guvernamentale austro-ungare în condiţiile anexării Bosniei şi Herţegovinei. Guvernul român cerea: permanentizarea „Comisiei Dunării”, constituirea unei „Comisii a statelor riverane” pentru aplicarea regulamentului de navigaţie pe cursul fluviului în amonte de Brăila, participarea ţării noastre cu vot deliberativ. Ca urmare a poziţiei ferme a Guvernului român, Austro-Ungaria a renunţat la intenţiile de redeschidere a „problemei Dunării” (23.X/5.XI)

* În perioada 23 – 27 octombrie, acum 72 de ani (1944), a avut loc Bătălia din Golful Leyte, operaţiune de recucerire de către forţele americane a arhipelagului Filipinelor, considerată cea mai mare bătălie navală din cel de-Al Doilea Război Mondial şi poate chiar din întreaga istorie a războaielor navale. Bătălia din Golful Leyte, denumită şi „A Doua Bătălie din Marea Filipinelor”, s-a desfăşurat lângă insulele Leyte şi Samar din Arhipelagul Filipinelor. Înfrângerea în bătălia din Golful Leyte a afectat grav capacitatea japonezilor de a transfera resursele din Asia de Sud-Est către Arhipelagul Japonez. Un moment important este că în timpul bătăliei, pe 25 octombrie, a avut loc  primul atac al unui luptător „kamikaze” japonez, prima ţintă lovită de un A6M Zero fiind portavionul de escortă USS St. Lo, care s-a scufundat, ucigând peste 100 de marinari americani. În total, până la sfârşitul războiului, peste 1.320 de avioane japoneze au lovit navele aliate, şi peste 3000 de militari americani şi britanici şi-au pierdut viaţa

* În urmă cu 62 de ani (1954) se semna, la Paris, Acordul privind crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), intrat în vigoare la 5 mai 1995. În urma semnării Acordului de la Paris, care modifica Tratatul de la Bruxelles pentru a permite Germaniei Federale să participe la Alianţa Nord-Atlantică în condiţii acceptabile pentru vecinii săi, celor cinci ţări semnatare ale Tratatului de la Bruxelles li s-au adăugat două state vest-europene, foste inamice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Italia şi Germania, noua organizaţie primind denumirea de Uniunea Europei Occidentale. Uniunea Europei Occidentale a fost însă eclipsată, un an mai târziu, de crearea Alianţei Atlantice, dar a continuat să funcţioneze şi să primească noi membri. Într-o declaraţie comună, ţările care au dizolvat Uniunea Europei Occidentale subliniau faptul că Uniunea Europeană prelua misiunile legate de securitatea comună. Multă vreme, această structură a fost totuşi considerată un embrion al unei apărări europene, pe care unele capitale, precum Parisul ar fi vrut să o dezvolte în paralel cu Alianţa Atlantică. Uniunea Europei Occidentale devenise însă redundantă, iar apărarea europeană rămâne legată, deocamdată, organic de NATO

* Se împlinesc 60 de ani (1956), de când, în perioada 23 – 26 octombrie, a avut loc o conferinţă internaţională sub egida ONU care a aprobat statutul noii Agenţii Internaţionale pentru Energia Atomică – AIEA (statutul a intrat în vigoare la 29 iulie 1957, iar la 14 noiembrie acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA). România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Tot 60 de ani se împlinesc şi de când, în contextul procesului de destalinizare a ţărilor din blocul sovietic, la Budapesta izbucnea o revoltă populară anticomunistă. Nagy Imre, care preia conducerea noului guvern, promite respectarea libertăţilor democratice şi părăsirea Tratatului de la Varşovia. La începutul lunii noiembrie trupe sovietice au înnăbuşit în sânge tentativa ungară de respingere a sistemului comunist. Circa 200.000 de locuitori părăsesc în acele zile ţara. La 4.XI.1956, János Kádár formează un nou guvern, care, după o perioadă iniţială dogmatică, vădeşte, de la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea, tendinţe liberale în domeniul politicii economice. NOTĂ: Această dată este marcată în Republica Ungară ca sărbătoare naţională

* Etiopia devenea, acum 32 de ani (1984), centrul de interes al întregii lumi. În urma rapoartelor făcute de organizaţiile Oxfam, Salvaţi Copiii, Christian Aid şi Crucea Roşie, care susţineau că peste 10 milioane de oameni se confruntă cu foametea în Etiopia, în această ţară au fost trimise ajutoare umanitare în valoare de 1.8 milioane de lire sterline. Deşi nu există date foarte precise, se crede că numai în anul 1984, în Etiopia au murit de foame peste 1 milion de oameni. Din cauza acestei catastrofe Etiopia a fost cunoscută în lume ca „Ţara foamei”

* Se marchează 25 de ani (1991), de când, la Paris, a avut loc semnarea unui Acord de pace de către cele patru facţiuni angajate în războiul civil din Cambodgia. Peste o lună (la 22.XI.1991), regele Norodom Sihanouk (n. 1922 – m. 2012), înlăturat de la putere în 1970 şi revenit din exil, devenea preşedintele Consiliului Naţional Suprem (un guvern provizoriu, creat în iunie 1991), fiind recunoscut oficial şef al statului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului (Calendarul Creştin-Ortodox 2016; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– Aflarea Sf. Cruci (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2016)

– 23-24: Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şmini Aţeret (Shmini Atzeret)

– 1881: S-a născut scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (m. 1970) – 135 de ani

– 1908: S-a născut poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (m. 1994)

– 1909: S-a născut numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (m. 1995)

– 1925: S-a născut Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor 90 ai secolului XX; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (m. 2014)

– 1930: S-a născut pictoriţa Georgeta Năpăruş (m. 1997)

– 1934: S-a născut Corneliu Vasilescu, pictor şi grafician, reprezentant al expresionismului abstract

– 1944: S-a născut criticul de teatru Ileana Lucaciu

– 1945: A murit Constantin I. Brătescu, geograf, pedagog şi scriitor; a susţinut concepţia geografiei regionale complexe, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1882)

– 1957: A murit poetul Mihai Codreanu, maestru recunoscut al sonetului românesc; traducător de teatru în versuri; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (n. 1876)

– 1975: S-a născut Luminiţa Gliga, artist vizual; din anul 2003 este membră atât a Uniunii Artiştilor Plastici din România cât şi a Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici; din 2008 este Doctor în Arte vizuale şi membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe ARA; are peste 30 de expoziţii personale şi peste 35 de grup atât în ţară cât şi în străinătate; pentru realizările sale a fost răsplătită cu numeroase premii şi diplome

– 1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu

– 1980: A murit tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (n. 1904)

– 1982: A murit Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (n. 1898)

– 1998: A murit actorul Silviu Stănculescu (n. 1932)

– 2001: A murit pictorul Vasile Savonea (n. 1932) – 15 ani

– 2006: A murit inginerul agronom Mircea Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916) – 10 ani

– 2011: A murit pictorul Virgil Preda (n. 1923) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Lituania: Al doilea tur al alegerilor legislative

– Kaşagan, Kazakhstan: Lansarea oficială a exploatării comerciale a zăcământului petrolifer Kaşagan, situat în apele teritoriale ale Kazakhstanului, în Marea Caspică, cea mai mare descoperire petrolieră din lume după anii ’60

– Lagos, Nigeria: Cea de-a X-a ediţie a conferinţei producătorilor şi exportatorilor de petrol

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Misiunilor”, celebrată de Biserica Romano-Catolică în penultima duminică a lunii octombrie, reprezintă un prilej important pentru a descoperi actualitatea misiunii creştine în lume; ediţia de anul acesta, a 90-a, are tema ”Biserica misionară, martoră a milostivirii”. La 14 aprilie 1926, papa Pius al XI-lea aproba cererea formulată de Consiliul superior general al Operei pontificale pentru propagarea credinţei care, reunit în adunare plenară, ceruse să „stabilească o zi de rugăciuni şi de propagandă pentru misiuni care să fie celebrată în aceeaşi zi în toate diecezele, parohiile şi institutele catolice ale lumii catolice”. Luna octombrie a fost aleasă ca lună misionară în amintirea descoperirii continentului american

– Republica Ungară: Marcarea începutului revoluţiei anticomuniste şi al luptei de eliberare, în 1956 (- 60 de ani) – sărbătoare naţională, precum şi Ziua proclamării Republicii Ungare, în 1989

– 1698: S-a născut arhitectul francez Jacques Ange Gabriel (m. 1782)

– 1801: S-a născut compozitorul german Albert Lortzing (m. 1851) – 215 ani

– 1805: S-a născut scriitorul austriac Adalbert Stifter (m. 1868)

– 1805: S-a născut John Russell Bartlett, istoric şi lingvist american (m. 1886)

– 1813: S-a născut exploratorul şi naturalistul german Ludwig Leichhardt (m. 1848)

– 1817: S-a născut lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (m. 1875)

– 1844: S-a născut poetul britanic Robert Seymour Bridges (m. 1930)

– 1872: A murit scriitorul francez Théophile Gautier (n. 1811)

– 1873: S-a născut William David Coolidge, inginer american, care a contribuit la dezvoltarea filamentului din tungsten; în 1913 a inventat tubul de raze X cu catod încălzit (m. 1975)

– 1875: S-a născut Gilbert N. Lewis, chimist american (m. 1946)

– 1885: S-a născut Lawren Harris, pictor canadian (m. 1970)

– 1893: S-a născut compozitorul belgian Jean Absil (m. 1974)

– 1906: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824) – 110 ani

– 1908: S-a născut fizicianul rus Ilya M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică pe 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1921: A murit John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (n. 1840) – 95 de ani

– 1925: S-a născut Manos Hadjidakis, compozitor grec (m. 1994)

– 1925: S-a născut actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (m. 2005)

– 1930: A murit geologul francez Pierre-Marie Termier; contribuţii importante în studierea Alpilor Orientali; unul dintre cei mai importanţi geologi europeni ai secolului al XIX-lea; membru de onoare străin al Academiei Române din 1928 (n. 1859)

– 1939: A murit Zane Grey, scriitor american; cunoscut pentru romanele sale populare de aventuri și alte povestiri care prezintă o imagine idealizată a Vechiului Vest American; cea mai vândută carte a sa este “Riders of the Purple Sage” (n. 1872)

– 1940: S-a născut renumitul jucător brazilian de fotbal Pelé (Edson Arantes do Nascimento)

– 1941: S-a născut Lawrence Foster, dirijor american (cu părinţi de origine română); a înregistrat integrala lucrărilor simfonice ale lui George Enescu şi opera „Oedip”; decorat în anul 2003 cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Mare Ofiţer pentru promovarea muzicii româneşti şi cu titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gh. Dima” în anul 2013, iar în perioada 1998 – 2001 a fost Director Artistic al Festivalului „George Enescu” – 75 de ani

– 1942: S-a născut John Michael Crichton, autor american, medic, producător de film, regizor de film şi televiziune, romancier şi scriitor de literatură science fiction şi horror; cărţile sale s-au vândut în peste 150 milioane de exemplare în lumea întreagă (m. 2008)

– 1944: A murit fizicianul britanic Charles Glover Barkla, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1917 (n. 1877)

– 1954: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de origine taiwaneză Ang Lee, de două ori câştigător al Premiilor Oscar

– 1957: A murit renumitul creator francez de modă Christian Dior (n. 1905)

– 1965: S-a născut scriitorul american Augusten Burroughs, cunoscut mai ales pentru cele două volume autobiografice – „Running with Scissors” („Alergând ca apucaţii”, 2002) şi „Dry” (2003)

– 1969: S-a născut scriitoarea australiană Trudi Canavan, cunoscută mai ales pentru trilogia fantasy “Magicianul Negru”

– 1976: S-a născut actorul canadian Ryan Reynolds – 40 de ani

– 1984: A murit actorul austriac de film Oskar Werner (n. 1922)

– 1986: A murit biochimistul american Edward Adelbert Doisy; laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (n. 1893) – 30 de ani

– 1994: A murit actorul american de teatru şi film Robert Lansing (n. 1928)

– 1998: A murit filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei „Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1913)

– 2001: A murit arbitrul britanic Ken Aston, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii în fotbal. Cartonaşele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era preşedintele Comisiei de Arbitri a FIFA. Acelaşi Aston a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri şi al patrulea oficial în teren şi a colorat steguleţele asistenţilor în roşu şi galben, pentru a fi vizibile (n. 1915) – 15 ani

– 2004: A murit Robert Merrill, bariton şi actor american (n. 1919)

– 2005: A murit actorul american William Hootkins (n. 1948)

– 2013: A murit Sir Anthony Alfred Caro, sculptor abstract britanic (n. 1924)

Sursa: RADOR