Calendarul zilei – 5 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 octombrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – lucrări în plen

* ora 13:00 – lucrări în Comisiile permanente

* ora 13:00 – lucrări în Comisiile permanente

• ora 9:00 – Comisia pentru mediu
• ora 13:00 – Comisia pentru egalitatea de şanse
• ora 13:00 – Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare
• ora 13:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
• ora 13:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activitate în Comisiile Parlamentare

• ora 10:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala 25, etaj 2, corp B4

– Social

* În perioada 5-9 octombrie se va desfășura cea de-a treia ediție Ciclaton, primul eveniment ciclist de strângere de fonduri din România care susține și promovează educația, organizat de Fundația ADEPT Transilvania

– Economic

* RePatriot, proiect de repatriere prin antreprenoriat, organizează un eveniment de elită dedicat fructificării oportunităţilor de afaceri din România: Repatriot Business Summit – Împreună pentru România (5 – 6 oct.)

– Medicină, Sănătate

* Poiana Brașov: Cel de-al XXIV-lea Congres al Societăţii Române de Pneumologie – la Hotel Alpin (5 – 8 oct.)

– Cultură

* Deschiderea stagiunii 2016 – 2017 a Orchestrei de Cameră Radio, cu un concert al solistului Omarmassa (bandoneon), sub bagheta dirijorului Gian Luigi Zampieri – ora 19:00, la Sala Radio

* În Salonul Cerchez al Muzeului Național Cotroceni va avea loc o nouă ediție a seratelor muzicale  OPERA FANtastica, inițiate și moderate de Luminița Arvunescu, având-o ca invitată pe apreciata soprană Leontina Văduva – ora 19:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Cluj-Napoca:Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (4 – 9 oct.), la care sunt invitaţi Etienne Verhasselt (Belgia), Josef Straka (Cehia), Mite Stefoski (Macedonia) şi Adam Puslojic (Serbia) – Piaţa Unirii. Din program:

• ora 12:00 – întâlnire cu Etienne Verhasselt (Belgia). Lansare de carte în premieră: „Paşii pierduţi. Nuvele scurte, foarte scurte şi ceva mai lungi” de Etienne Verhasselt. Traducere de Rodica Baconsky (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, colecţia ‘belgica.ro’, septembrie 2016). Volum publicat cu sprijinul Centrului european de traducere literară. Eveniment susţinut de Delegaţia Wallonie/ Bruxelles şi de Centrul de Studii literare belgiene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
• ora 17:00 – întâlnire cu Josef Straka (Cehia) şi Mite Stefoski (Macedonia).Un dialog despre poezie, literatură şi promovarea scriitorilor în Europa de Est moderat de Dinu Flămând. Eveniment realizat în colaborare cu Asociatia Macedonenilor din România
• ora 19:00 – întâlnire cu Adam Puslojic (Serbia).Lansarea volumului „Inscripţii abrupte” de Adam Puslojic (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016). Prezintă: Sorina Stâncă, George Vulturescu şi Constantin Cubleşan. Eveniment realizat în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj

– S-a întâmplat într-o zi de 5 octombrie

* Acum 434 de ani, Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie) (5/15)

* Cu 254 de ani în urmă avea loc premiera operei “Orfeu si Euridice” de Christoph Willibald Gluck (n. 1714 – m. 1787). La data de 5 octombrie 1762 s-a jucat în premieră, la Burgtheater din Viena, “Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi, în limba italiană, primul produs al colaborării dintre cei doi. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” rămâne o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală

* Acum 121 de ani (1895), lângă Londra, avea loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km şi a fost câştigat de A. Calder

* În urmă cu 119 ani (1897) apărea (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret (5/17)

* Cu 106 ani în urmă (1910), în urma abolirii monarhiei, Portugalia s-a proclamat republică

* În urmă cu 98 de ani (1918) reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dădea citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală (5/18)

* Se împlinesc 95 de ani (1921) de la crearea Federaţiei Internaţionale a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924)

* Acum 86 de ani, între 5 şi 12 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional

* Se împlinesc 74 de ani de când, în 1942, a avut loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu)

* În 1949, acum 67 de ani, erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză. Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, s-a semnat Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, iar la 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, s-a adoptat Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe

* Celebra replică “Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară, acum 54 de ani (1962), într-o sală de cinema, la premiera primului film din seria “James Bond” – “James Bond Dr. No; premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. James Bond, sau agentul 007, cum mai este cunoscut, este un personaj din romanele lui Ian Fleming (12 romane şi 2 colecţii de scurte povestiri) şi seria filmelor James Bond. Rolul său a fost jucat de-a lungul timpului de mai mulţi actori, cum ar fi Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig. Agent Secret al Serviciilor Secrete Britanice, James Bond a fost personajul principal în nu mai puţin de 22 de pelicule, iar franciza care îi poartă numele este cea mai longevivă din istoria cinematografiei

Aniversări – Comemorări

– 1830: A murit memorialistul Dinicu Golescu; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; descendent dintr-o veche familie de boieri munteni, este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (n. 1777)

– 1841: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa) – 175 de ani

– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903)

– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, inginer şi arhitect; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; contribuţii la proiectul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” şi al unei aripi a Palatului Cotroceni (m. 1927)

– 1857, 5/18: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu); activitatea sa diversă – ca scriitoare, publicistă, membră a mai multor societăţi culturale – stă sub semnul rolului său important de militantă activă în mişcarea feministă a epocii; este prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5 septembrie 1857

– 1865, 5 (sau 12): S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931)

– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957) – 135 de ani

– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976)

– 1884: S-a născut prozatorul D.[imitrie] V.[asiliu] Barnoschi (m. 1954). NOTĂ: www.crispedia.ro şi http://www.romlit.ro/calendar dau naşterea la 21.IX.1884

– 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972) – 130 de ani

– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor de naţionalitate maghiară din România (m. 1970)

– 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti din 1946 pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) dă ca dată a naşterii 7 octombrie 1902

– 1913: S-a născut muzicologul Ovidiu Varga (m. 1993)

– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010) – 85 de ani

– 1933: S-a născut Monica Lazăr, critic şi istoric literar; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (m. 1984)

– 1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia)

– 1939: S-a născut pictorul şi profesorul Mihai Bandac

– 1945: S-a născut Al.[exandru] Călinescu, critic şi teoretician literar, publicist

– 1947: S-a născut scenograful Radu Corciova

– 1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (m. 2012)

– 1950: S-a născut Doina Uricariu, poetă, editoare şi eseistă

– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian

– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900) – 45 de ani

– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905)

– 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1979: A murit inginerul Grigore L. Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906)

– 1985: A murit folcloristul şi etnologul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920)

– 1986: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902) – 30 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al morţii 1985

– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 1993: A murit părintele profesor Dumitru Stăniloae, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1903)

– 2000: A murit Cătălin Hîldan, fost fotbalist care s-a afirmat la Dinamo Bucureşti; a jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou; de la debutul său în Divizia A, la 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hîldan” (n. 1976)

– 2001: A  murit actorul Boris Ciornei (n. 1923) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Regele Suediei Carl Gustaf al XVI-lea și Regina Silvia vor efectua o vizită de stat în Germania (Berlin, Hamburg, Leipzig și Wittenberg), însoțiţi de ministrul afacerilor externe suedez, Margot Wallström (5 – 8 oct.)

– Stockholm: Anunţarea câştigătorului din acest an al Premiului Nobel pentru Chimie

– Fameck, Franţa: Marocul va fi ţara invitată de onoare la cea de-a 27-a ediţie a Festivalului de film arab (5 – 16 oct.)

– Londra: Cea de-a 60-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film (5 – 16 oct.)

– Vatican: Deschiderea unei conferințe privind relația dintre credință și sport (5 – 7 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Profesorilor” sau „Ziua Mondială a Educaţiei”; proclamată de UNESCO, în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966 (- 50 de ani), a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, recomandare care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic; în România se marchează din 1996 (- 20 de ani)

– 1712: S-a născut pictorul italian Francesco Guardi (m. 1793)

– 1713: S-a născut Denis Diderot, enciclopedist, filosof şi scriitor francez; coeditor, împreună cu Jean le Rond D’Alambert, al „Enciclopediei franceze” (m. 1784)

– 1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar (n. 1823)

– 1864: S-a născut Louis Jean Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948)

– 1874: A murit Francis Walker, entomolog englez; unul dintre cei mai prolifici autori din acest domeniu (n. 1809)

– 1879: S-a născut John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (m. 1951)

– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819)

– 1881: S-a născut scriitorul german Conrad Weiss (m. 1940) – 135 de ani

– 1882: S-a născut fizicianul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri (m. 1945)

– 1924: S-a născut scriitorul chilian José Donoso (m. 1996)

– 1936: S-a născut Václav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (m. 2011) – 80 de ani

– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899)

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Scott (pe numele său real Peter Pendleton) (m. 2012)

– 1947: S-a născut interpretul britanic de rock Brian Johnson (membru al formaţiei „AC/DC”)

– 1953: A murit Friedrich Wolf, medic şi om de cultură german (n. 1888)

– 1967: S-a născut Guy Pearce, actor şi muzician australian

– 1974: A murit mezzo-soprana italiană Ebe Stignani (n. 1903)

– 1975: S-a născut actriţa de film britanică Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă)

– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955) – 5 ani

– 2011: A murit actorul american Charles Napier (n. 1936) – 5 ani

– 2012: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (n. 1925)

– 2014: A murit Iuri (Petrovici) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (n. 1917)

– 2014: A murit Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (n. 1930)

– 2015: A murit cineasta belgiană Chantal Akerman, personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (n. 1950) – 1 an

– 2015: A murit regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR