Calendarul zilei – 15 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iulie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Milano: Concert al Orchestrei Române de Tineret, înfiinţată în anul 2008 de violoncelistul Marin Cazacu şi dirijorul Cristian Mandeal – la Teatrul Verdi

– Sport

* Cluj-Napoca: Meciurile de tenis dintre România și Spania, contând pentru turul II al Grupei I Europa/Africa din Cupa Davis – la Sala Polivalentă (15 – 17 iul.)

– S-a întâmplat într-o zi de 15 iulie

* Cu 917 ani în urmă (1099) s-a încheiat prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon. Încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, i-a urmat formarea diferitelor state creştine din Orient

* Acum 776 de ani (1240) a avut loc Bătălia de pe Neva, care s-a dat între Republica Novgorodului şi armatele suedeze pe râul Neva, lângă aşezarea Ust-Ijora. Scopul invaziei suedeze era, probabil, acela de a cuceri gurile Nevei şi oraşul Ladoga şi s-a încheiat cu înfrângerea suedezilor, punându-se astfel capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei

* În urmă cu 606 ani (1410) a avut loc Bătălia de la Grunwald sau Bătălia de la Tannenberg, între Regatul Poloniei, Marele Ducat al Lituaniei și aliații lor, pe de-o parte, și Cavalerii teutoni, pe de altă parte. A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari bătălii ale Evului Mediu european. Cavalerii teutoni au fost învinși în mod decisiv în această bătălie și nu și-au mai revenit niciodată. Puținele mărturii care s-au păstrat sunt contradictorii. Bătălia a avut loc în zona unor sate mici, numele bătăliei variind în diferite limbi

* Acum 102 ani (1914) Austro-Ungaria declara război Serbiei, ceea ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918) (15/28). NOTĂ: Enciclopedia de istorie universală (2003) menţionează ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914

* Cu 76 de ani în urmă (1940) Adolf Hitler îi adresa regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cerea, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”

* Acum 58 de ani (1958) a apărut, la Bucureşti, bilunar, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, promovând în special creaţia scriitorilor tineri; în perioada octombrie 1965 – decembrie 1989, a apărut săptămânal

* În urmă cu 54 de ani (1962) reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurat între 8 şi 15 iulie, în ţara noastră

* Acum 41 de ani (1975) au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18” şi cea rusească „Soiuz 19”. Acestea s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave. „Soiuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie

* Cu 24 de ani în urmă (1992) a avut loc prima întâlnire a nou creatului Consiliu Naţional al Audiovizualului – CNA. La data de 16.VII.1992, CNA şi-a desemnat prin vot secret preşedintele, în cadrul şedinţei de constituire, Titus Raveica fiind ales președinte. În acest sens se emitea Decizia nr.1/04.081992 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. La 27.VII.1992, CNA a emis primul său comunicat, referitor la stabilirea orarului de repartizare a timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bonaventura, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”; în anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti

– „Ziua Submarinistului Militar”

– 1820, 15/27: S-a născut Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române din 1888 (m. 1902)

– 1824: A murit (la Braşov) Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768). NOTĂ: Unele surse (http://biserica.org/WhosWho/DTR/T/RaduVTempea.html) dau ca dată a morţii 5 iulie 1824

– 1835: S-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886)

– 1882: S-a născut medicul Iuliu Moldovan; unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj; membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1966)

– 1902: S-a născut chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniile chimiei organice şi a celei industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1970)

– 1938: S-a născut soprana Sanda Şandru

– 1943: S-a născut Florin Mihăilescu, operator de film şi director de imagine

– 1943: S-a născut tenorul Dorin Teodorescu (m. 1999)

– 1944: S-a născut Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor şi critic muzical; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului spectral în muzică; fondator, director şi dirijor al Ansamblului Hyperion

– 1946: A murit Dumitru I. Bagdasar, medic neurochirurg; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1893) – 70 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu, menţionează ca dată a morţii 16.VII.1946

– 1954: S-a născut chimistul Marius Andruh; cercetări în domeniul spectroscopiei electronice, al combinaţiilor complexe polinucleare, al reacţiilor în fază solidă a compuşilor coordinativi; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1954: S-a născut compozitoarea Irina Hasnaş; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române din 1987

– 1959: S-a născut actriţa Ana Ciontea

– 1967: A murit pictorul Vladimir Frimu (n. 1900)

– 1969: A murit Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1993: A murit muzicologul şi compozitorul Ovidiu Varga (n. 1913)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ulan Bator, Mongolia: Cea de-a XI-a ediţie a summitului şefilor de stat şi de guvern din cadrul ASEM (Asia-Europa Meeting), forum de cooperare între ţările europene şi asiatice, iniţiat în vederea întăririi dialogului dintre cele două regiuni (15 – 16 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1573: S-a născut Inigo Jones, arhitect şi scenograf englez; iniţiatorul arhitecturii clasice în Anglia; a restaurat catedrala Saint Paul din Londra; considerat primul mare scenograf englez (a introdus conceptul italian de perspectivă pe scenele britanice) (m. 1652)

– 1606: S-a născut pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn) (m. 1669) – 410 ani

– 1779: S-a născut Clement Clarke Moore, compozitor şi poet american (m. 1863)

– 1782: A murit cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (Carlo Broschi) (n. 1705). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 16 septembrie 1782

– 1789: A murit Jacques Duphly (sau du Phly), compozitor francez, interpret la clavecin şi orgă (n. 1715)

– 1798: A murit Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (n. 1731)

– 1841, 15/27: A murit poetul rus Mihail Lermontov (n. 1814) – 175 de ani

– 1853, 15/27: S-a născut Vladimir Korolenko, scriitor, jurnalist şi militant rus pentru drepturile omului, maestru al prozei scurte (m. 1921)

– 1857: A murit Carl Czerny, compozitor, pedagog şi pianist austriac; considerat primul profesor de pian (n. 1791)

– 1890: A murit Gottfried Keller, scriitor elveţian de limbă germană (n. 1819)

– 1892: S-a născut Walter Benjamin, scriitor şi critic literar german (m. 1940)

– 1904, 15/28: S-a născut fizicianul rus Pavel Cerenkov; Premiul Nobel pentru Fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1915: A murit scriitorul italian Raffaello Giovagnoli (n. 1838)

– 1916: A murit microbiologul rus Ilia I. Mecinikov; stabilit în Franţa (1882), unde a colaborat cu Louis Pasteur; unul dintre fondatorii patologiei comparate, ai microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a descoperit (1882) fenomenul fagocitozei şi a emis teoria fagocitară a imunităţii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1845) – 100 de ani

– 1918: S-a născut Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (m. 2003)

– 1919: S-a născut (la Dublin, Irlanda) scriitoarea britanică Iris Murdoch (m. 1999)

– 1919: A murit chimistul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1902; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1852)

– 1929: A murit Hugo von Hofmannsthal, dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac; reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus sau Robert Musil (n. 1874)

– 1930: A murit violonistul, profesorul dirijorul şi compozitorul ungar Leopold (von) Auer (n. 1845)

– 1930: S-a născut filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (m. 2004)

– 1934: S-a născut Sir Harrison (Paul) Birtwistle, compozitor englez

– 1941: S-a născut Attila Ágh, scriitor, politolog și filosof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști din a doua jumătate a secolului al XX-lea – 75 de ani

– 1959: A murit Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (n. 1880)

– 1977: A murit scriitorul rus Konstantin Fedin (n. 1892)

– 1990: A murit violonistul rus Oleg Kagan (n. 1946)

– 1997: A murit (asasinat la Miami, SUA) creatorul italian de modă Gianni Versace (n. 1946)

– 2011: A murit actriţa britanică Googie Withers (n. 1917) – 5 ani

– 2012: A murit actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (n. 1917)

Sursa: RADOR