Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Casa Regală

* Sinaia: Cu ocazia sărbătorii naționale de 10 Mai din acest an, Casa Majestății Sale organizează tradiționala Garden Party și un concert de gală la Castelul Peleș. Din program:

• ora 17:00 – orchestra Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” va susține un recital cu muzică de pe toate meridianele lumii
• ora 18:00 – familia regală va ieși pe balconul castelului, pentru a saluta participanții la sărbătoare. Trei avioane ale Iacărilor Acrobați vor survola parcul regal
• ora 18:30 – începe concertul de gală susținut de orchestra lărgită a Cameratei Regale, având ca invitați de onoare pe violonistul Remus Azoiței și pe tenorul Teodor Ilincăi, precum și pe dirijorul Tiberiu Soare. Repertoriul va cuprinde piese de valoare și de popularitate din creația compozitorilor români George Enescu, Iosif Ivanovici, Ciprian Porumbescu și Grigoraș Dinicu, precum și lucrări de Giacomo Puccini, Camille Saint-Saëns, Ernesto de Curtis și Eduardo di Capua

* Sinaia: Maratonul Regal se desfășoară în zona Palatul Peleș –  Poteca Regală – Stâna Regală – Poiana Țapului – Cascada Urlătoarea – Bușteni – Pârtia Kalinderu – Mănăstirea Bușteni – drum forestier Poiana Țapului Sinaia – Palatul Peleș pe un traseu de 21 km, care va fi parcurs de 2 ori de participanții la proba de maraton. Startul (ora 8:00), sosirea și ceremonia de premiere vor avea loc la Palatul Peleș

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 192 de ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 178 de ani (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* În urmă cu 168 de ani (1848) în Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 158 de ani (1858) începea, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 157 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* În urmă cu 152 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Se împlinesc 145 de ani (1871) de la semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* Acum 139 de ani (1877) a fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Se împlinesc 110 ani (1906) de la apariţia (până în 1940, cu întreruperi), la Bucureşti, ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 109 ani în urmă (1907) a avut loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul, Maurice Maeterlink

* Acum 89 de ani (1927) s-a semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 87 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 80 de ani (1936) de la deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Acum 77 de ani (1939) s-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 75 de ani (1941) de la celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 69 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului, în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 22 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Se împlinesc 5 ani (2011) de când Regele Mihai a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Costumului Tradiţional din România”, instituită în anul 2015 şi sărbătorită în a doua duminică a lunii mai, prilej cu care se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional. De asemenea, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică – sau disciplinele echivalente – vor fi incluse 2 ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradiţional al zonei şi portului tradiţional al minorităţilor naţionale din România, precum şi semnificaţiei acestora în conturarea şi păstrarea identităţii naţionale etnice

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881), hotărâtă de Camera Deputaţilor la 22 aprilie 2015. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. La data de 10/22 mai 1866 (- 150 de ani), Prinţul Carol (1839-1914) din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I; a fost ales prin plebiscitul din 2/14 – 8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). La 10.V.1881 (- 135 de ani) Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României; preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949) – 150 de ani

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 140 de ani

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menţionează ca dată a naşterii 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România

– 1931: S-a născut pictorul Vasile Celmare – 85 de ani

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru – 85 de ani. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi cântăreţ (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului-regizor Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891) – 45 de ani

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902) – 35 de ani

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Vizita preşedintelui chilian, Michelle Bachelet (10 – 12 mai)

– SUA: Alegeri primare în Nebraska (centru) şi în Virginia de Est

– Stockholm: Concursul Eurovision, tema evenimentului de anul acesta fiind „Come Together” — „Împreună” (10, 12 şi 14 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Păsărilor şi Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare

– „Ziua Mondială a Bolii Lupus” este marcată la nivel mondial de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia asupra bolii şi a importanţei investiţiilor în cercetarea medicală, pentru descoperirea de noi tratamente eficiente, pentru a creşte gradul de informare în ceea ce priveşte simptomele şi impactul bolii asupra vieţii pacienţilor. Simbolul acestei zile şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele. Lupusul este o boală autoimună, necontagioasă, imposibil de prevenit şi greu de diagnosticat, fiind supranumită ”boala cu o mie de feţe” din cauza multitudinii şi diversităţii simptomelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645) – 320 de ani

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 270 de ani

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire (numele de botez: Frederick Austerlitz), dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut, la Kiev, din părinţi evrei, regizorul de film Anatole Litvak (m. 1974, în Franţa)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, jurnalist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920) – 5 ani

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

Sursa: RADOR