Împotriva modificării legii antifumat. Știați că hainele fumătorilor vă pot îmbolnăvi?
Publicat de Bogdan Comșa, 19 aprilie 2016, 16:59 / actualizat: 19 aprilie 2016, 18:38
Medicii se opun modificării legii antifumat, aducând, ca prin argument, rezultatul devastator al acestui obicei asupra sănătății.
Într-o petiție online pentru respingerea amendamentelro depuse, recent, de un grup de senatori, medicii specialiști își argumentează decizia de a păstra actuala formă a legii.
Apelul este semnat de Gabriel Tatu-Chiţoiu – preşedinteșe Societății Române de Cardiologie, Florin Mihălţan – preşedintele Societății Române de Pneumologie și Ioan Mircea Coman, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.
Aceștia argumentează că fumatul este un drog prin faptul că induce dependenţă (prin nicotină) şi afectează grav starea de sănătate fizică şi psihică a fumătorului. Prin acţiunea celor peste 4000 de compuşi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul afectează toate organele fumătorului.
Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este însă singurul drog care îi afectează şi pe cei aflaţi în preajma fumătorului. Fumatul omoară anual mai mulţi oameni decât accidentele de circulaţie, sinuciderile, crimele, excesul de alcool sau consumul de droguri ilegale la un loc!. Anual, 42.000 de români mor prin boli cauzate de fumat (respectiv peste 80/zi).
Fumatul omoară în special prin cancer şi prin boli cardiovasculare. Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.Riscul de cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumători un bărbat fumător. Costurile tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000 euro/luna. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroza.
Drept urmare arterele fumătorului sunt cu 10 ani mai „bătrâne” decât cele ale nefumatorului. Din acest motiv riscul unui fumător de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral este echivalent cu cel al unui nefumător cu 10 ani mai în vârstă.
Până la vârstă de 55-60 de ani fumatul este răspunzător de inducerea a 70% dintre infarctele de miocard în populaţia României. Urmare a celor de mai sus speranţa de viaţă a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă decât cea a nefumătorilor.
Nefumătorii sunt expuşi acţiunii fumului de ţigară prin fumat pasiv, respectiv prin inhalarea fumului produs de fumători (fumat „la mâna a două”) şi/sau fumat involuntar respectiv prin efectul reziduurilor de tutun depuse pe hainele fumătorilor sau în interiorul locuinţelor lor (fumat “la mâna a treia”). Pentru o singură ţigară fumată într-o camera sunt necesare 2 ore pentru că nivelul particulelor de tutun respirabile să ajungă la nivelul minim de siguranţă.
Nefumatorul care se află în acceaşi încăpere cu cel care fumeza, inhalează, după o ora, cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate. Riscul bolilor cardiace creşte cu 25-35% la angajaţii nefumători ai căror colegi sunt fumători.
În 2010 fumatul pasiv a omorât aproximativ 600.000 de oameni în Marea Britanie. Fumatul înafara locuinţei/locului de muncă nu protejează complet expunerea celorlalţi nefumătorilor la fumat pasiv/involuntar.
Aproximativ 89% dintre locuinţele de nefumători sunt contaminate cu produse de tutun provenite de la locuinţele de fumători aflate în aceeaşi clădire. Efectul reziduurilor de tutun depuse în interiorul unei case persistă şi după 2 luni de la părăsirea acesteia de către fumători.
La copii fumatul pasiv sau involuntar provoacă semnificativ mai frecvent boli bronhopulmonare cronice. Fătul unei femei fumătoare fumează înainte de naştere în aceeaşi măsură că şi mama să. În consecinţă riscul de prematuritate, greutate redusă la naştere, deces la naştere sau moarte subită în perioada de nou născut este semnificativ mai mare.
Petiția continuă cu explciații care combat și celelalte argumente ale partizanilor fumatului. Acestea pot fi consultate AICI.
