Calendarul zilei – 27 martie

Publicat de Codrin RAITA, 27 martie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Diaspora
* Chişinău: Asociaţiile Unioniste de Peste Prut marchează împlinirea a 98 de ani de Unirea Basarabiei cu România prin convocarea unui „Sfat al Ţării – 2”, şi prin organizarea a unui „Marş al Reunirii”. În prima parte a zilei va avea loc sesiunea de deschidere a „Sfatului Țării – 2”, un for reprezentativ care va reuni delegați din toate localitățile Republicii Moldova, reprezentanți ai diasporei și invitați din România. Totodată, în aceeași zi va fi organizat și un marș care va începe la ora 13:00, și va porni din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet din Chișinău

– Cultură
* În cadrul programului „Conferinţele Teatrului Naţional”, Lavinia Betea, prezintă conferinţa cu tema „Psihologia comunismului – Ideologia comunistă a țintit utopia omului nou” – ora 11:00, la Sala Atelier
* Braşov, Cluj-Napoca, Oradea şi Timișoara: În perioada 27 – 30 martie, celebrele personaje Păpușile Muppets ajung, în premieră, în România, cu cea mai titrată producție artistică pentru copii – spectacolul muzical „Sesame Street Live – Elmo makes music”. Primul spectacol va avea loc la Sala Sporturilor din Braşov, de la ora 19:00, următoarele desfăşurându-se la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, la Sala Sporturilor din Oradea şi la Sala Sporturilor Olimpia din Timișoara

– Sport
* Jud. Constanţa: Asociaţia Sportivă SanaSport organizează cea de-a III-a ediţie a Maratonului Nisipului – ora 9:00, eveniment internaţional care va avea loc pe plaja din staţiunea Mamaia și care se adresează atât alergătorilor amatori cât și sportivilor de performanță, și reprezintă un mijloc inedit de promovare a sportului de masă și a noului litoralul românesc la nivel internațional
* Cluj – Napoca: Meciul amical de fotbal România – Spania – pe Cluj Arena

– S-a întâmplat într-o zi de 27 martie
* În urmă cu 319 ani (1697) Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, accepta unirea cu Roma pe baza celor patru puncte (recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei Purgatoriului, a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, adică pâine nedospită) în schimbul păstrării ritului, egalităţii în drepturi cu clerul catolic şi recunoaşterii mirenilor uniţi ca „fii ai patriei”, adică având drepturi cetăţeneşti depline
* Cu 168 de ani în urmă (1848) a avut loc, la Iaşi, o mare adunare în cadrul căreia au fost adoptate cele 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării. A fost începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor Unite) (27.III/8.IV)
* Acum 137 de ani (1879), prin înaltul decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Academia avea trei secţii: Secţiunea literară (literatură, artă, filologie şi filosofie), Secţiunea istorică (istorie, geografie şi ştiinţe sociale), Secţiunea ştiinţifică (ştiinţe teoretice şi aplicate). La 30.III/11.IV.1879 a apărut Legea prin care Societatea Academică Română era declarată institut naţional (27.III/8.IV)
* În urmă cu 127 de ani (1889) ministrul de externe P. P. Carp semna actul de naştere al primei agenţii de presă a statului român – Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Această instituţie de presă funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Străine şi avea datoria „să transmită în străinătate ştiri privind România”, iar de acolo să primească şi să difuzeze „un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România”. Agenţia Română a funcţionat până spre sfârşitul anului 1916. La 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniştri, se hotăra înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri denumită prescurtat Agerpres. Începând cu data de 2 ianuarie 1990, Agenţia Română de Presă Agerpres îşi încetează activitatea, din acest moment ştirile urmând să fie difuzate de Agenţia de Presă Rompres. Oficial însă, Rompres a fost înfiinţată printr-un decret semnat de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat la 15 aprilie şi, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, al cărui articol unic prevedea: „În tot cuprinsul legii, precum şi în toate actele normative în vigoare, denumirea Agenţia Naţională de Presă Rompres se înlocuieşte cu denumirea Agenţia Naţională de Presă Agerpres”
* Cu 118 ani în urmă (1898) inventatorul american de origine irlandeză John Holland (1841-1914) a testat primul submarin acceptat de Marina militară a SUA („Holland VI”), proiectat şi construit de el
* Acum 102 ani (1914) a fost înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR), recunoscut, în acelaşi an, de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie ce aparţine Mişcării Olimpice. Pe 23 aprilie 2004 a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia Comitetul Olimpic Român (COR) a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), iar în data de 15 noiembrie a aceluiaşi an, a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia au fost aleşi primii membri din conducerea COSR
* În urmă cu 98 de ani (1918) Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă). Sfatul Ţării îi avea în frunte pe Ion Inculeţ – preşedinte, Pantelimon Halippa – vice-preşedinte şi Ion Buzdugan – secretar. Proclamaţia Sfatului Ţării glăsuia: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România” (27.III/9.IV)
* Cu 13 ani în urmă (2003) zece alpinişti români au plecat în prima expediţie exclusiv românească pentru cucerirea Everestului (27 martie – 25 mai). La 22 mai, alpinistul Teodor Tulpan atingea vârful Everest (8848 m)

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– Trecerea la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30 octombrie 2015). NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

– 1885: S-a născut prozatorul şi memorialistul Constantin Gane (m. 1962)

– 1888: S-a născut poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar)

– 1905: S-a născut inginerul Aurel Bărglăzan; profesor la Politehnica din Timişoara, a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Laboratorului de Maşini Hidraulice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1960)

– 1908, 14/27: S-a născut fizicianul Şerban Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi preşedinte cu delegaţie (1975-1976) al Academiei Române (m. 1986)

– 1911: S-a născut soprana Lucia Bercescu – Ţurcanu (m. 1995) – 105 ani

– 1920: S-a născut economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2000)

– 1930: S-a născut Daniel Spoerri, artist plastic și scriitor elvețian de origine română

– 1931: S-a născut inginerul Virgiliu Niculae G. Constantinescu; bogată activitate didactică şi peste 40 de ani de activitate de cercetare în diferite domenii ale mecanicii; membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (1994-1998); între anii 1997-2003 a fost ambasador al României în Belgia (m. 2009) – 85 de ani

– 1936: S-a născut pictorul Nicolae Drăguşin (m. 2009) – 80 de ani

– 1938: S-a născut baritonul Nicolae Constantinescu

– 1940: S-a născut actorul Traian Stănescu

– 1940: S-a născut Hans Peter Türk, compozitor, muzicolog şi profesor

– 1947: S-a născut (la Paris) prozatorul Alexandru Papilian (pseudonimul lui Alexandru Stoichiţă); nepotul scriitorului Victor Papilian

– 1952: A murit scriitorul I.[oan] A.[lexandru] Bassarabescu; a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (n. 1870). NOTĂ: Unele surse (https://bassarabescu.wordpress.com/2008/12/29/remember-ioan-alexandru-bassarabescu/) dau ca dată a morţii 29 martie 1952

– 1954: S-a născut graficiana Mária Lukats

– 1956: S-a născut interpreta de muzică populară Floarea Calotă – 60 de ani

– 1968: S-a născut Cristian Bădiliţă, teolog, eseist, traducător şi poet

– 1970: A murit medicul Leon Silviu Daniello; cadru didactic la Facultatea de Medicină din Cluj, a fost primul profesor universitar de pneumoftiziologie din învăţământul medical românesc; alături de dr. Iuliu Haţieganu, s-a ocupat, la Cluj, de organizarea profilaxiei antituberculoase la studenţi, înfiinţând primul dispensar studenţesc din România şi unul dintre primele din Europa (1926); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1898)

– 1975: S-a născut atleta Mihaela Melinte, prima campioană mondială a atletismului românesc la aruncarea ciocanului; în primii trei ani ai participării sale în competiţiile internaţionale ale seniorilor a doborât 8 recorduri mondiale; în anul 2009 s-a retras din activitatea competiţională

– 1985: A murit (înecat în Lacul Herăstrău, probabil un gest sinucigaş) Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar, profesor, gazetar (n. 1928)

– 1997: A murit artistul plastic Gheorghe Chiriac (n. 1917)

– 2008: A murit George Pruteanu, lingvist şi om politic (n. 1947)

– 2015: A murit jurnalista Lucia Jurca; a lucrat la Radio România Actualităţi, apoi a fost redactor-şef al redacţiei minorităţi, realizator la TVR Internaţional şi la Agenţia de Presă RADOR, iar în ultimii ani a realizat programe pe teme europene şi din domeniul cultural (n. 1961) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Teatrului”; a fost iniţiată de Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, de la Viena; a fost sărbătorită prima dată în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Naţiunilor la Paris

– 1757: A murit Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (n. 1717)

– 1770: A murit Giovanni Battista Tiepolo, pictor şi gravor italian (n. 1696)

– 1797: S-a născut scriitorul francez Alfred de Vigny; unul dintre principalii promotori ai romantismului (m. 1863)

– 1845: S-a născut fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (m. 1923)

– 1851: S-a născut Vincent d’Indy, compozitor şi pedagog francez (m. 1931) – 165 de ani

– 1871: S-a născut scriitorul german Heinrich Mann (m. 1950) – 145 de ani

– 1875: S-a născut Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (m. 1947)

– 1875: A murit Edgar Quinet, istoric, scriitor, filosof şi om politic francez; a militat pentru înnoirea societăţii pe baze democratice, republicane, ceea ce i-a adus un lung exil (1851-1870); în această perioadă s-a apropiat de istoria, limba şi literatura română, pe care le-a cunoscut atât direct, prin vizitele făcute în Principatele Române, cât şi cu ajutorul soţiei sale, Hermiona, fiica cărturarului moldovean Gheorghe Asachi; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1803)

– 1886: S-a născut arhitectul german Ludwig Mies Van Der Rohe (numele la naştere: Maria Ludwig Michael Mies), unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului XX; considerat, alături de arhitecţii Walter Gropius şi Le Corbusier, drept unul dintre pionierii, dar şi maeştrii arhitecturii moderne (m. 1969) – 130 de ani

– 1910: S-a născut Ai Qing (pseudonimul lui Jiang Haicheng), poet chinez al cărui vers liber a dus la dezvoltarea “poeziei noi” (“xinshi”) (m. 1996)

– 1923: A murit Sir James Dewar, fizician şi chimist englez; a studiat problema temperaturilor joase (a lichefiat hidrogenul şi fluorul) şi a inventat termosul (1898) (n. 1842)

– 1923: S-a născut poetul, editorul, traducătorul şi criticul american de origine jamaicană Louis Simpson, cunoscut mai ales pentru scrierile despre latura întunecată a suburbiilor americane; câştigător, în anul 1964, al Premiului Pulitzer pentru „At the End of the Open Road” (m. 2012)

– 1927: S-a născut Mstislav Rostropovici, violoncelist, compozitor şi pedagog rus (m. 2007)

– 1931: A murit scriitorul englez Arnold Bennett (n. 1867) – 85 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul şi eseistul argentinian Abelardo Castillo

– 1935: S-a născut Thomas Parry Jones, om de ştiinţă, inventator şi antreprenor britanic, creatorul primului etilotest electric în 1974 (m. 2013)

– 1942: S-a născut actorul britanic Michael York

– 1963: S-a născut Quentin Tarantino, regizor, scenarist, producător şi actor american de film

– 1967: A murit chimistul ceh Jaroslav Heyrovský, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1959 (n. 1890)

– 1968: A murit, într-o catastrofă aviatică, în timpul unui antrenament, cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (la 12.IV.1961, la bordul navei „Vostok”; zborul a durat 89,1 minute, nava înconjurând Pământul o singură dată) (n. 1934)

– 1970: S-a născut Mariah Carey, cântăreaţă de muzică pop şi R&B, compozitoare, producătoare şi actriţă americană. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1969

– 1975: S-a născut Fergie (pe numele său adevărat Stacy Ann Ferguson), cântăreață, compozitoare și actriță americană (vocalistă a trupelor Wild Orchid şi, în prezent, The Black Eyed Peas)

– 1981: A murit Mao Dun (pseudonimul lui Shen Dehong sau Shen Yanbing), romancier, critic cultural şi jurnalist chinez; ministru al Culturii din China din 1949 până în 1965; cunoscut drept unul dintre cei mai importanţi romancieri realişti ai Chinei moderne; cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt „Miezul nopţii” şi „Viermii de mătase ai primăverii”; a mai scris şi un număr mare de povestiri (n. 1896) – 35 de ani

– 2002: A murit Billy Wilder (Samuel Wilder), regizor, laureat a şase premii Oscar; considerat un maestru al comediei americane (n. 1906)

– 2003: A murit actorul, regizorul şi scenaristul francez Daniel Ceccaldi (n. 1927)

– 2006: A murit Stanislaw Lem, scriitor polonez de romane science fiction (multe dintre ele ecranizate) şi filosof (n. 1921) – 10 ani

– 2011: A murit actorul american Farley Granger, renumit pentru rolurile de excepţie din filmele lui Alfred Hitchcock sau din seriale precum „Murder, She Wrote” şi „As the World Turns” (n. 1925) – 5 ani

Sursa: RADOR