ISU și-a prezentat bilanțul pe 2015. NICIUN CUVÂNT despre tragedia din Colectiv

În anul 2015, an al marilor provocări pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, activitatea instituţiei s-a axat pe îndeplinirea obiectivelor instituţionale subsumate salvării vieţii şi asigurării protecţiei comunităţilor.

Consolidarea segmentului preventiv, îmbunătăţirea tacticilor, tehnicilor şi procedurilor de acţiune, concomitent cu asigurarea unei dotări performante prin proiecte europene, organizarea mai bună a activităţii, asigurarea unor drepturi mai bune personalului propriu, precum şi înnoirea cadrului legislativ au fost liniile de acţiune care au asigurat creşterea performantei instituţionale, elemente destinate asigurării climatului de securitate la nivelul comunităţilor, salvării semenilor aflaţi în dificultate şi mobilizării resurselor şi tehnicii necesare eficientizării misiunilor specifice.

Acest efort instituţional a vizat creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului şi asigurarea unei protecţii mai bune a comunităţilor în condiţiile unei creşteri cantitative şi calitative a acţiunilor, dar şi a exigenţei cetăţenilor manifestată faţă de activitatea instituţiei noastre. Complexitatea, intensitatea şi dinamismul situaţiilor de urgenţă au impus o adaptare rapidă a personalului pe cele două paliere esenţiale de activitate: prevenire şi intervenţie.

Performanţa instituţională a fost fundamentată prin stabilirea dezideratelor strategice în aceste două domenii şi au presupus analiza riscurilor, „toleranţă zero” pe componenta preventiv – legislativă, creşterea calităţii intervenţiei prin promovarea conceptului de proximitate, adaptarea resurselor la nevoile operaţionale, precum şi consolidarea mecanismelor de management integrat a evenimentelor.

În domeniul apărării împotriva incendiilor, efortul instituţional a fost orientat atât spre creşterea gradului de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale şi al cetăţenilor pe componenta preventivă, cât şi pe asigurarea unei capacităţi operaţionale şi de răspuns. Preocupările instituţionale pe acest segment au vizat pregătirea factorilor responsabili în domeniu, asigurarea asistenţei tehnice de specialitate şi a capacităţii de răspuns a comunităţii, precum şi crearea culturii de securitate.

Anul 2015 se remarcă şi prin schimbările survenite în legislaţia incidentă în domeniul apărării împotriva incendiilor, calitatea îmbunătăţită a cadrului legislativ permiţând aplicarea şi impunerea legii cu impact semnificativ în funcţionarea şi utilizarea construcţiilor şi amenajărilor din perspectiva cerinţei de securitate la incendiu.

Cu o medie de 67 de evenimente pe zi, cele 26.247 de incendii au reprezentat un procent de 7% din totalul situaţiilor de urgenţă înregistrate la nivel naţional, cele mai multe dintre acestea fiind produse în spaţiul metropolitan Bucureşti-Ilfov şi în judeţele Timiş, Prahova, Bacău şi Hunedoara.

Totalul locuinţelor afectate în urma manifestării acestui tip de risc într-un an la nivel naţional echivalează cu dispariţia unui oraş întreg de pe hartă, situaţie ce determină orientarea eforturilor asupra intensificării acţiunilor proactive, responsabilizării cetăţenilor asupra riscurilor la care se expun în cazul nerespectării măsurilor şi regulilor de prevenire a incendiilor şi atragerii partenerilor instituţionali care să promoveze mesajele destinate culturii preventive.

Activităţile de prevenire derulate la nivel naţional s-au concretizat în cele aproape 60.000 de controale de prevenire în domeniul situaţiilor de urgenţă, ce au condus la identificarea a peste 239.000 deficienţe, din care peste 51.000 au fost înlăturate operativ, pe timpul controalelor. Pentru încălcările la normele specifice s-au aplicat peste 25.000 amenzi, în cuantum de peste 76.000.000 lei şi un număr de peste 132.000 avertismente.

În ceea ce priveşte activitatea de avizare – autorizare, au fost emise peste 6.100 avize de securitate la incendiu, 199 avize de protecţie civilă, peste 3.100 autorizaţii de securitate la incendiu şi 28 de autorizaţii de protecţie civilă.

Domeniul protecţiei civile a constituit o preocupare majoră a instituţiei noastre, în condiţiile menţinerii gradului de risc în ceea ce priveşte producerea unor situaţii de urgenţă specifice acestui segment. Componenta preventivă s-a concretizat în cele 12.000 de activităţi de control şi inspecţie şi în avizarea documentelor şi a planurilor de urgenţă. Derularea acestor activităţi a condus la creşterea gradului de rezilienţă al populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice în caz de urgenţe civile şi la consolidarea poziţiei de factor motor al instituţiei noastre în acest domeniu.

Cele peste 28.000 de urgenţe destinate limitării şi înlăturării consecinţelor fenomenelor meteorologice periculoase, alunecărilor de teren, poluărilor accidentale şi exploziilor care au generat efecte asupra populaţiei şi mediului au fost gestionate în sistem integrat. Anul precedent a adus si consolidarea cooperării cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (Instituţia Prefectului, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră, unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, autorităţi publice centrale şi teritoriale).

Paleta cea mai extinsă a misiunilor la care serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au intervenit este cea a acordării primului ajutor medical calificat, echipajele SMURD executând 86% din totalul intervenţiilor înregistrate la nivel naţional. Primele prezente acolo unde oamenii au fost în pericol, echipajele de salvatori au redat şansa la viaţă unui număr de peste 350.000 de persoane, dintre care peste 32.000 de copii.

Consolidarea intervenţiei integrate este relevată şi de activarea planurilor de intervenţie, astfel încât, în cursul anului trecut, Planul Roşu de Intervenţie a fost pus în aplicare de 24 de ori, acesta asigurând mobilizarea, integrarea şi conducerea performantă a forţelor şi mijloacelor necesare optimizării răspunsului.

Domeniul asistenţei medicale de urgenţă a cunoscut o creştere calitativă a misiunilor şi prin îndeplinirea următoarelor elemente de noutate:
– trecerea la un nou nivel de calificare prin debutul procesului de pregătire pentru extinderea competenţelor personalului paramedical aflat în componenţa unităţilor operative;
– operaţionalizarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare pe întreg teritoriul naţional, prin completarea, în anul 2015, a resursele mobile deja existente (405) cu încă 21 echipaje de prim ajutor calificat şi terapie intensivă mobilă.
Creşterea capacităţii operaţionale şi de răspuns în situaţii de urgenţă a constituit un deziderat instituţional, care s-a realizat în sistem integrat, iar modul de planificare, organizare, comandă şi coordonare au confirmat profesionalismul și experiența comandanților de acțiune.

Pe acest segment al capacităţii operaţionale integrate, anul 2015 a adus un plus prin constituirea şi gestionarea, la nivelul IGSU şi unităţilor teritoriale, a Registrului Naţional de Capabilităţi, instrument actualizat permanent şi care a asigurat creşterea capacităţii de răspuns în situaţii speciale de urgenţă prin alocarea echipajelor de salvatori pe baza analizei de risc.

Coordonarea operaţională a situaţiilor de urgenţă s-a realizat prin asigurarea unui răspuns rapid şi adaptat diversităţii şi complexităţii extraordinare a situaţiilor generate de cele peste 2.300 apeluri primite, zilnic, prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă. La fiecare dintre aceste apeluri, salvatorii au răspuns prompt şi eficient, reuşind să salveze peste 5.900 de persoane şi să protejeze bunuri în valoare de peste 2,55 miliarde lei.

Reducerea timpului mediu de răspuns a constituit un alt deziderat al anului 2015, iar managementul operaţional a avut drept obiectiv identificarea elementelor organizatorice care să permită reducerea acestuia şi încadrarea în criteriile operaţionale stabilite de legislaţie. Această prioritate face obiectul unor evaluări actuale, bazate pe conceptele de proximitate şi mobilitate, care să permită identificarea soluţiilor viabile necesare încadrării în timpul de răspuns pentru cele 380 de localităţi unde, la momentul actual, acest criteriu nu este acoperit.
Pregătirea personalului rămâne unul dintre elementele esenţiale ce garantează succesul misiunilor.

Profesionalismul pompierilor a fost consolidat prin pregătirea continuă, pregătirea prin cursuri interne şi internaţionale, precum şi prin cele peste 2.800 de exerciţii desfăşurate la nivel naţional, în cursul anului trecut.

O altă preocupare instituţională s-a referit şi la atragerea fondurilor necesare dotării efectivelor cu echipamente și tehnică performante care să acopere paleta riscurilor aflate în gestionare și să asigure protecția salvatorilor la intervenții.

Atragerea a 30 de milioane de euro, situaţie singulară în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, constituie o sumă extrem de importantă care se regăseşte în dotarea unităţilor subordonate cu mijloace de intervenţie şi tehnică adecvate intervenţiei la inundaţii şi în modernizarea practicilor de lucru în domeniu.

Au fost achiziţionate, printre altele, 44 de autospeciale pentru transportul scafandrilor şi a efectivelor la intervenţii, 133 de ambarcaţiuni de intervenţie şi salvare de diverse tipuri, 45 de remorci destinate transportului ambarcaţiunilor, 253 de motopompe, 15 instalaţii de potabilizare a apei, 10 autospeciale de stingere, 130 de costume de scufundare, peste 9.000 de echipamente de comunicaţii.

De asemenea, în judeţul Constanţa a fost construit un poligon de pregătire a pompierilor, unic în România, ce simulează situaţii similare cu cele întâlnite în misiunile reale.

Acest efort va fi continuat şi pe parcursul anului 2016, deoarece performanţa şi dezvoltarea instituţiei pot fi susţinute numai prin continuarea accesării fondurilor pe programele de finanţare pentru care suntem eligibili. Beneficiarii direcţi ai acestui demers vor fi cetăţenii, cărora le vom asigura un nivel superior de siguranţă la incendii sau în cazul unor situaţii de urgenţă civilă ori medicală.

Analiza de sistem constituie un instrument util în identificarea şi aprecierea măsurilor adecvate care să permită valorizarea domeniilor de activitate din competenţa instituţiei. Direcţiile de acţiune subsumate priorităţilor strategice din Programul de guvernare vor facilita reorganizarea şi funcţionalitatea instituţiei, adaptată prezentului şi aşteptărilor comunităţii.

Încrederea de care se bucură instituţia noastră ne aşează pe umeri responsabilitatea acţiunilor viitoare şi ne angrenează într-un proces susţinut şi asumat pentru menţinerea în topul preferinţelor celor în slujba cărora suntem zi de zi – CETĂŢENII.