Conservele „din carne”: mici tomberoane cu resturi şi chimicale nocive
Publicat de Bogdan Comșa, 21 ianuarie 2016, 21:16
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în cursul lunii ianuarie a.c., 60 de sortimente de conserve din carne din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
25% dintre conservele din carne analizate conțin carne separată mecanic, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv și sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu și nitrit de sodiu.
Studiul privind calitatea conservelor din carne face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.
Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de conf. univ. dr. Costel Stanciu. Au fost analizate produsele fabricate/distribuite de către Scandia Food SA, Hame România SRL, Tulip Food Company Danemarca, Auchan România SA, România Hypermarche SA, Rewe România SRL, Carrefour România SA, Prefera Foods SA, Animex Foods Polonia, Mega Image SRL, Vascar SA, Zone International Trading SRL, Defne Selos SRL, Orkla Foods România, Durra Diamant SRL, Garom Food SRL, Profi Rom Food SRL și Agrico Polonia.
Top 3 ingrediente
Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:
• La 88% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de carne, inclusiv și de cea separată mecanic, în timp ce la 12% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de apă.
• La 52% dintre produsele analizate, apa este cel de-al doilea ingredient, urmat de șorici în proporție de 20%, carne în proporție de 15% și sare, plasmă din sânge, organe, ulei și muștar în proporție de 13%.
• La 25% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către șorici, în proporție de 15% de către apă, în proporție de 13% de către amidon, în proporție de 10% de către proteine din soia, și în proporții variabile de către sare, gelatină, untură, grăsime porc, carne de pasăre, condimente, organe de porc, aditivi alimentari și condimente.
În concluzie, cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip.
Aditivi alimentari
De asemenea, în cele 60 de produse analizate s-au identificat numeroase categorii de aditivi alimentari:
• 90% din conservele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 1 aditiv alimentar până la 9 aditivi alimentari.
• 85% din conservele analizate conțin nitrit de sodiu.
• 48% din conservele analizate conțin monoglutamat de sodiu.
• 38% din conservele analizate sunt colorate cu carmin.
• 37% din conservele analizate conțin caragenan.
• 37% din conservele analizate conțin arome artificiale.
La alegerea unei conserve din carne trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu.
Totodată, trebuie evitate conservele din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care, de fapt, maschează calitatea scăzută a produselor.
Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele din carne care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor.
„Totodată, cumpărătorii trebuie să verifice termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele din carne nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor si a adulților cu afecțiuni cardiovasculare” – atrage atenţia conferenţiarul universitar doctor Costel Stanciu, preşedintele APC România.