1 Decembrie, Ziua Naţională a României
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 decembrie 2015, 07:34
Acum 97 de ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat proclamaţia prin care s-a declarat unirea Transilvaniei cu România.
A fost momentul care a întregit practic teritoriul naţional, după ce, tot în 1918, pe 27 martie Barasabia s-a unit cu ţara, urmată cu Bucovina în 28 noiembrie. Transilvania a fost practic ultimul teritoriu al ţării pentru care românii au luptat în Primul Război Mondial şi au profitat strategic de destrămarea marilor imperii Ţarist şi Austro-Ungar.
Cele întâmplate în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia – întrunirea în sala Casinei a celor 1228 de delegaṭi din toate ṭinuturile locuite de români; adunarea celor 100.000 de oameni pe platoul cetăṭii; citirea Rezoluṭiei ṣi aclamarea unirii Transilvaniei, Banatului, Criṣanei ṣi Maramureṣului cu România – au fost rodul frământărilor naṭionale, al luptelor efective, al acṭiunilor diplomatice ṣi al conjuncturii provocate de război. Marea Adunare Naṭională de la Alba Iulia este momentul culminant al tuturor etapelor întregirii ṭării. Prin amploarea ṣi valoarea ei simbolică, adunarea ocupă în memoria colectivă locul cel mai important, eclipsând poate, pe nedrept, celelalte momente ale construirii României Mari: alipirea Basarabiei la 27 martie 1918 ṣi a Bucovinei la 15 noiembrie 1918. În privinṭa documentelor programatice, la fel, Rezoluția de la Alba Iulia cu cele 9 puncte ale sale este cel mai des amintită.
„Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“, se arată în Proclamaţia de la Alba Iulia.
După manifestarea impresionantă de la Alba Iulia, Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand şi votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
Prima zi naţională a României a fost data de 10 mai, care a fost sărbătorită în perioada 1966-1947.
În data de 10 mai, 1866 prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
Un al mai târziu, tot în 10 mai, a proclamat Independenţa României.
În perioada comunistă, Ziua Naţională a fost pe 23 august, în perioada 1948-1989.