EXCLUSIVITATE: Radu Mazăre ne-a spus de unde are banii ascunşi în Israel

Publicat de Bogdan Comșa, 19 octombrie 2015, 19:57 / actualizat: 19 octombrie 2015, 22:09

Pentru fostul primar al municipiului Constanţa, primăvara şi vara trecute au fost, cu siguranţă, un vis urât.

În decurs de numai câteva luni, liderul de necontestat al oraşului (şi chiar al judeţului, din jilţul de preşedinte al PSD) a ajuns un „fost”. Între o ieşire şi o intrare după gratii, Mazăre a devenit fost primar şi fost preşedinte al social-democraţilor constănţeni.

În loc de compania fetelor frumoase, Mazăre a avut parte, mai mult, de tovărăşia colegilor de arest, iar poleiala de blitzuri şi exuberanţa carnavalurilor au fost înlocuite, brutal, de înghesuiala de obiective ale fotoreporterilor şi tensiunea din faţa sediului DNA.

Sic transit gloria mundi, şi-o fi spus fostul rock-star al administraţiei locale, care dăduse semne de mai multă vreme că ar vrea să se retragă în tihna unui bungalow de prin Madagascar. Unde, a propos, spunea, prin 2012, că ajunge cu avionul la clasa a doua, pentru că, altfel, e cam scump pentru buzunarul său.

Dacă povara treburilor publice nu îi mai apasă acum umerii, devine, însă, din ce în ce mai presantă grija pentru modul în care milionarul în dolari (după cum singur recunoştea, într-un interviu) şi-a chivernisit bănuţii. De la preocuparea pentru biletele de avion plătite din buzunar, la sumele încasate în conturile ştiute sau mai puţin ştiute.

De subiect se interesează, de mai multă vreme şi Agenţia Naţională de Integritate. „Meciul” dintre ANI şi Mazăre este de notorietate, cu frumoase reuşite de ambele părţi.

După ce fostul edil a câştigat un proces cu inspectorii de integritate, aceştia au reuşit, la începutul verii, să „marcheze” şi ei: au anunţat că au descoperit în averea primarului un plus nejustificat de aproximativ 140.000 de mii de euro şi 140.000 de lei.

Banii ar fi fost obţinuţi de Mazăre în perioada exercitării mandatelor de primar (iunie 2008 – mai 2015), motiv pentru care au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Constanța.

Execuţia cea mai spectaculoasă avea să vină, însă, la începutul toamnei. În luna septembrie, ANI a comunicat, sec, descoperirea unui cont secret deţinut de Radu Mazăre la o bancă din Israel, sucursala Netanya. 800 de mii de euro, care nu figurau în declaraţia de avere.

Situaţia ridica semne mari de întrebare cu privire la provenienţa sumei.

Bani murdari? Mazăre este deja acuzat că a luat mită în mai multe cazuri: de la firma care a construit complexul social Henry Coandă, de la Polaris M Holding – societatea care asigură serviciile de salubrizare şi degajare a zăpezii în Constanţa şi de la investitorii care au ridicat mai multe mall-uri în municipiu. Nimic din informaţiile publice disponibile la acea dată nu putea să răspundă, într-o direcţie sau alta, acestei noi întrebări.

Bani obţinuţi legal? Atunci, de ce nu erau trecuţi în declaraţia de avere?

Altă explicaţie, mai greu de înţeles? La momentul respectiv, Radu Mazăre a precizat că nu avea obligaţia să declare banii şi că ANI a greşit, din nou, procedura: „Daca inspectorul respectiv m-ar fi întrebat, aşa cum prevede legea, l-aş fi lămurit. Doar că nu m-a întrebat. Lămuririle o să le dau în faţa comisiei de pe lângă Curtea de Apel. Banii din cont erau parte a unei înţelegeri financiare ce nu trebuiau declaraţi în declaraţia de avere.”

Am solicitat, iniţial, clarificări din partea Agenţiei Naţionale de Integritate. Există vreo situaţie în care un ocupant al unei funcţii publice poate să nu declare un tip de venituri? Au respectat inspectorii ANI procedura în cazul fostului primar?

Răspunsul a venit cu greu, după o lună şi două zile şi nu îi este deloc favorabil fostului primar. După o incursiune printre articole de lege, reprezentanţii Agenţiei au concluzionat: Astfel, după cum se poate observa, nu există excepții de la lege în ceea ce privește ”înțelegerile financiare”. Altfel spus, banii din contul secret din Israel ar fi trebuit declaraţi.

În privinţa faptului că nu i-au cerut clarificări titularului de cont, aşa cum părea firesc, responsabilii Inspecţiei de Integritate a ANI ne-au explicat că autorităţile israeliene au trimis în ţară datele respective la câteva luni după ce dosarul ajunsese la Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Constanța.

De la momentul respectiv, competenţa asupra cazului fusese transferată la magistraţi, iar ANI nu a mai făcut decât să îi notifice pe Mazăre şi pe reprezentanţii instanţei amintite asupra noilor descoperiri.

De altfel, comunicarea dintre cele două părţi nu a fost niciodată foarte eficientă. ANI l-a acuzat pe Radu Mazăre, în luna iunie, că nu a depus niciun punct de vedere faţă de primele sume contestate – cele 140.000 de mii de euro şi 140.000 de mii de lei. În plus, Agenția susţine că i-a transmis nu mai puțin de șase solicitări de a prezenta date sau informații relevante.

Cum ANI l-a acuzat, practic, de minciună pe Radu Mazăre în privinţa lipsei obligaţiei de a declara contul din străinătate, i-am solicitat să ne ajute să înţelegem, alături de constănţenii pe care i-a condus, cum a obţinut banii.

După o scurtă corespondenţă prin SMS, telefonul sună. Radu Ştefan Mazăre, din nou, în legătură cu foştii alegători, prin intermediul unui jurnalist. Nu avea cum să ştie ce ne-a răspuns ANI, aşa că l-am pus la curent.

Timp de câteva minute, Radu Mazăre a dialogat răbdător cu noi, deşi, pe alocuri, au mai ţâşnit la suprafaţă băţoşenia şi incisivitatea de odinioară.

Au venit repede şi întrebările arzătoare: DE UNDE ERAU BANII ŞI DE CE NU I-AŢI DECLARAT?
Pentru că banii din contul lui Radu Mazăre nu erau banii lui Radu Mazăre, ne-a spus acesta.

Radu Mazăre: Nu erau veniturile mele, aşa am şi spus. Deocamdată, dacă domnii de la ANI nu m-au întrebat, cum ar fi fost normal şi m-au acuzat şi m-au trimis în instanţă… dacă m-ar fi întrebat, le-aş fi arătat documentele şi despre ce fel de tranzacţie este vorba şi despre faptul că banii nu erau ai mei. Deci, dacă nu erau veniturile mele, nu aveam ce să declar.

Radu Mazăre: În esenţă, situaţia aste este. Dumneavoastră aţi primit bani de la cineva să îi cumpăraţi maşina şi i-aţi cumpărat maşina. Puteam eu să declar că sunt banii mei, din moment ce nu erau ai mei?! […] Oricum, nu mai contează, nu mai sunt persoană publică, nu mai candidez… V-am lămurit?”

I-am spus, doar, că am consemnat răspunsurile. De lămurit, ne vor lămuri, pe toţi, judecătorii.

––––––––––––-

Redăm, mai jos, răspunsul integral al ANI.

INSPECŢIA DE INTEGRITATE
Nr. 38266/G/II/19.10.2015

Domnului Bogdan COMȘA
Radio Constanța

Stimate domn,

Urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la Agenția Națională de Integritate cu nr.36941/G/II/2015 prin care adresați rugămintea de a se formula ”un punct de vedere legat de declarația fostului primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre, ca reacție la comunicatul de presă al ANI din 11 septembrie a.c (…)”, vă aducem la cunoștință următoarele:

1. Referitor la obligația declarării sumelor identificate în strainătate pentru care ”edilul spune că nu avea obligația să declare banii respectivi, pentru că aceștia ar proveni dintr-o înţelegere financiară”.

Potrivit dispozițiilor legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Ø Art. 2 ”Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 şi 2 şi se trimit Agenţiei copii certificate, împreună cu codul numeric personal al declarantului”.

Ø Art. 3 alin. (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Ø Art. 3 alin. (2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

Astfel, la capitolul IV Active Financiare punctul 1 din Declaraţia de avere denumit Conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire, inclusiv cardurile de credit dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 euro sunt detaliate tipurile de informații pentru care există obligații declarării, existând mențiunea ” se vor declara inclusiv cele aflate în bănci sau instituții financiare din strainătate”.

Astfel, după cum se poate observa, nu există excepții de la lege în ceea ce privește ”înțelegerile financiare”.

2. Referitor la respectarea procedurilor legale în acest caz având în vederea susținerile domnului Radu Mazăre cum că ”inspectorul nu l-a întrebat care este sursa banilor (…)”

La data de 17.06.2015 Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța deoarece, în perioada exercitării mandatelor de primar 2008-2012 și 2012-2016, mai 2015 data demisiei, a fost identificată o diferență semnificativă în cuantum de 137.570 euro și 143.818 lei.

Având în vedere faptul că situația conturilor deținute în străinătate a fost transmisă agenției la data de 07.09.2015, dată la care activitatea de evaluare cu privire la modificările patrimoniale intervenite în perioada exercitării funcțiilor/demnităților publice, fusese finalizată, s-a procedat astfel:

– Prin adresa nr. 32762/G/II/09.09.2015 Mazăre Radu Ștefan a fost informat cu privire la situația depozitelor bancare identificate la Israel Discount Bank precum și cu privire la faptul că documentele vor fi comunicate Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța în vederea efectuării activităților specifice – comunicare transmisă la data întocmirii prin fax;

– Prin adresa nr. 32950/G/II/09.09.2015 Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța i-a fost comunicat un exemplar al extraselor bancare așa cum au fost comunicate de către administrația fiscală din Israel, demers efectuat în completarea adresei din data de 17.06.2015.

Precizăm faptul că în cauză nu s-a impus solicitarea unui punct de vedere persoanei evaluate, în speță Mazăre Radu Ștefan, deoarece situația conturilor din străinatate a fost comunicată după finalizarea activității de evaluare, astfel că atrage competența Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE