Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE
– Mass-media, Publicitate
* Detroit, Michigan: În perioada 24 – 26 iulie, Asociaţia Jurnaliștilor Români din SUA și Canada (NARPA) organizează Forumul Jurnaliștilor Români din America de Nord, la care sunt invitaţi să participe atât jurnaliști de limbă română din America de Nord cât și colaboratori din România sau alte țări

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1601, 24.VII / 3.VIII: Lupta de la Guruslău (Gorăslău); forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta înfrâng armata condusă de Sigismund Bathori; câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român va fi ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta

– 1772: Începe Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cer autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti invocă, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

– 1876, 24.VII / 5.VIII: Se formează un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii; în timpul guvernării liberale România îşi cucereşte independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-o consolidează, participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878); este proclamat Regatul (14/26.III.1881); se adoptă o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: “Scânteia” din 6.I.1970 dă naşterea la 25.VII.1886, iar alte surse, la 21 iunie 1886

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1917, 24.VII / 6.VIII: Începe bătălia de la Mărăşeşti (până la 6/19.VIII.1917); armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca an al naşterii 1924

– 1923: România, alături de Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnează Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României); printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România (n. 1860)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1949: Constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

– 1963, 24-26: Are loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER; la această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol; formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

– 1964: Apare Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”; de subliniat că toţi deţinuţii politici au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Kazan, Rusia: Cea de-a XVI-a ediţie a Campionatelor Mondiale de Nataţie (24 iul. – 9 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie) (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York) – 175 de ani

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939) – 155 de ani

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944) – 155 de ani

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959) – 135 de ani

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985) – 120 de ani

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1929: Intră în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Ermanno Olmi

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925) – 35 de ani

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904)

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

– 1995: Prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei – 20 de ani

Sursa: RADOR