Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE
– Justiţie
* Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au amânat pentru astăzi pronunţarea în dosarul în care ministrul dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, este acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu

– Economic
* Între 15 şi 17 mai are loc Târgul Naţional Imobiliar organizat de BDOBC Business Center – la Palatul Parlamentului, Sala Unirea
* ATC Training organizează conferinţa naţională cu tema “Noutăţi şi bune practici naţionale şi internaţionale în atribuirea contractelor de achiziţii publice” – la Athenee Palace Hilton, sala Le Diplomate
* Gherla: Ediţia 2015 a Târgului “Produs de Cluj” are loc anul acesta între 15 şi 17 mai, având ca scop promovarea producătorilor autohtoni şi ale produselor acestora. Evenimentul este organizat de Asociaţia “Produs de Cluj”, sub egida Consiliului Judeţean Cluj

– Arhitectură, Arheologie
* Cea de-a III-a ediţie „Romanian Design Week” găzduită de ARCUB la Hanul Gabroveni va avea loc între 15 şi 24 mai, în contextul unui proiect de anvergură – București MEMORIA | EXPLORAREA | IMAGINAREA Oraşului, proiect ce lansează candidatura orașului București la titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021 – Str. Lipscani nr. 86 – 88. Tema asumată de organizatori şi curatori este de a căuta cele mai bune proiecte apărute de la ultima ediţie până în prezent în domeniile Arhitectură, Design interior & Urbanism, Fashion, Graphic design, Ilustraţie & Branding, Lifestyle şi Design de produs

– Cultură
* Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători (FNFN), primul eveniment cinematografic din România destinat persoanelor cu deficienţe de vedere, va avea loc în perioada 15 – 19 mai – la Cinema Muzeul Ţăranului şi Cinema Elvire Popesco. Printre filmele adaptate special pentru acest eveniment se numără „Aferim!”, de Radu Jude, „Despre oameni şi melci”, de Tudor Giurgiu, „După dealuri”, de Cristian Mungiu
* Debutul în regie al lui Vlad Păunescu, lungmetrajul “LIVE” va fi lansat de Castel Film, astăzi, în cinematografele din România
* Bârlad: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a V-a ediţii a turneului “Pianul Călător” (22 mar. – 20 mai), organizat în 20 de oraşe din ţară, de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo şi susţinut de Radio România – ora 19:00, la Pavilionul “Marcel Guguianu”. Coproducători: TVR 2 şi Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi şi Radio România Muzical
* Brăila: În zilele de 15 şi 16 mai, are loc ediţia a VI-a a Concursului Naţional de muzică uşoară pentru copii “Armoniile Dunării”, organizat de Consiliului Judeţean şi a Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu“ – la Casa Tineretului, Str. Călăraşilor nr. 54
* Cluj-Napoca: Photo România Festival 2015 ce se va desfăşura între 15 şi 24 mai va găzdui peste 20 de workshop-uri de fotografie, reunite în cadrul Academiei Photo România. Atelierele vor fi susţinute de fotografi profesionişti recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional şi vor pune în discuţie teme variate, mergând de la fotografia cu telefonul mobil până la imprimarea imaginilor pe lemn şi de la fotografia de arhitectură până la estetică fotografiei de stradă
* Craiova: În perioada 15 – 17 mai, are loc cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Filmului European (FFE), evenimentul, în cadrul căruia vor avea loc atât proiecţii în aer liber, cât şi la Cinema Modern, urmând să coincidă cu inaugurarea Centrului Istoric al oraşului. Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, cu sprijinul ambasadelor şi institutelor culturale europene de la Bucureşti, al Uniunii Cineaştilor din România, sub egida EUNIC Bucureşti
* Franţa: Ionuţ Piţurescu, autorul proiectului cinematografic „Borders”, se numără printre cei 15 regizori invitaţi să participe la cea de-a XI-a ediţie a “L’Atelier de la Cinéfondation”, un eveniment organizat între 15 şi 21 mai, la Festivalul de Film de la Cannes, care va avea loc în perioada 13 – 24 mai

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Chimiştilor Militari”; prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de luptă (din septembrie 1923), Serviciul apărării contra gazelor (1925), Direcţia serviciului chimic (1931) etc.

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2015, la 17 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”; la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971

– „Ziua Poliţiei Militare”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 (- 25 de ani) s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române; istoricul Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile. Trebuie făcută însă menţiunea că Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu. Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850 emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”. Astfel, în Monitorul Oastei nr. 53 din 5 noiembrie 1893, găsim în legea mai sus menţionată, la TITLUL IV – Atribuţiunile gendarmeriei, Capitolul I – Serviciul ordinar şi extraordinar, articolul 52 – serviciul ordinar coprinde: …….., pct. e) Poliţia Militară

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 19 mai 1859

– 1873, 15/27: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; a fost înmormântat în ziua de 17/29 mai, în ţară, la Ruginoasa; ulterior rămăşiţele sale pământeşti au fost depuse la biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi (n. 1820)

– 1877: Apare (până la 16.VI.1889), la Bucureşti, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971). NOTĂ: Unele surse (ca http://g1b2i3.wordpress.com/2010/05/13/marius-bunescu-pictor-roman/ sau http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=21390137) dau ca dată a naşterii 14 mai 1881

– 1881: S-a născut prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923)

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ioan Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988) – 115 ani

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977) – 90 de ani

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric, critic literar şi traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993)

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994)

– 1942: S-a născut pictorul Ştefan Ioan Câlţia

– 1990: Reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun – 25 de ani. NOTĂ: La 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929); după a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, începând şi represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ierusalim/Fâşia Gaza/Cisiordania: Comemorarea “Zilei Catastrofei” (Nakba Day), zi în care a fost înfiinţat, în anul 1948, statul Israel

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Familiilor”; se marchează din anul 1994 – Anul internaţional al familiei (pe baza unei hotărâri a Adunării Generale a ONU din 20.IX.1993). NOTĂ: A se vedea articolul „Ziua familiei române”

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, eveniment cuprins în calendarul ecologic mondial; această zi a luat naștere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne afectează la nivel global. Schimbările climatice din ultimii ani au un impact semnificativ atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversităţii, resurselor naturale, cât şi asupra sănătații umane

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 35 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine (ziua a fost proclamată la 22.X.2000)

– „Food Revolution Day” (Ziua revoluţiei mâncării); sărbătorită la nivel internaţional, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)

– Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1567: La această dată a fost botezat compozitorul, violonistul italian Claudio Monteverdi; este considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916) – 170 de ani

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptor ceh Jan Štursa (m. 1925) – 135 de ani

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980) – 125 de ani

– 1891: Publicarea enciclicei “Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială; Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

– 1891: S-a născut Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940)

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (pseudonimul lui Arlette-Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984)

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991)

– 1915: S-a născut economistul american Paul A.(nthony) Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009) – 100 de ani

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană – 75 de ani

– 1944: S-a născut sociologul german Ulrich Beck, autorul teoriei “societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Gross și David Politzer pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1963: A avut loc lansarea navei cosmice americane „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore; a fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928) – 20 de ani

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real, Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

Sursa: RADOR