EXCLUSIVITATE: Alegerile pentru şefia Muftiatului Cultului Musulman din România ar putea fi suspendate

Publicat de dana.sterghiuli, 17 aprilie 2015, 13:05 / actualizat: 17 aprilie 2015, 16:10
Printr-o acţiune civilă înregistrată, astăzi, la prânz, la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Constanţa, Muftiatul Cultului Musulman din România este chemat în instanţă de către Nurla Ozghin, contracandidatul actualului muftiu, Iusuf Muurat, la funcţia de şef al cultului musulman.
Prin demersul său, Nurla Ozghin, imam în Cumpăna, sesizează instanţa că au fost încălcate prevederile Statutului Cultului Musulman în ceea ce priveşte constituirea Adunării generale a clericilor, constituirea Consiliului Sinodal şi alegerea muftiului, cea mai înaltă poziţie religioasă din cult.
Reprezentatul legal al candidatului Nurla Ozghin, avocatul Samir Murat din cadrul Baroului Constanţa, a declarat postului nostru de radio că prin acţiunea civilă depusă astăzi, contestă legalitatea şi temeinicia funcţionării Consiliului Sinodal în condiţiile în care o parte din imamii aleşi în Consiliul Sinodal nu posedă titluri academice acreditate şi recunoscute de statul român, aşa cum prevede Hotărârea de Guvern privind recunoaşterea Statutului Cultului Musulman, hotărâre publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2008.
Prin urmare, devine nelegală hotărârea Adunării Generale a Imamilor din 19 martie 2015, în cadrul căreia au fost aleşi membrii noului Consiliu Sinodal, ei neavând drept de vot, a mai spus avocatul Samir Murat, solicitând instanţei suspendarea alegerilor programate pentru 27 aprilie 2015.
Şura-i Islam, Consiliul Sinodal, a cărui componenţă se stabileşte prin vot secret, este organul suprem care ia decizii privind organizarea şi funcţionarea cultului musulman. Alegerea membrilor Consiliului se face o dată la 5 ani, iar preşedintele său este muftiul.
Articolul 6, alineatul 2, din Statutul Cultului Musulman, stipulează că din Consiliul Sinodal fac parte muftiul în funcţie, 4 reprezentanţi numiţi de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, 4 etnici din partea Uniunii Democrate a Turcilor din România, directorul Colegiului Naţional „Kemal Ataturk” din Medgidia şi 15 clerici care posedă diplomă de absolvire a unei instituţii teologice acreditate şi recunoscute de statul român şi care exercită o funcţie în cadrul Muftiatului. Cei 15 imami sunt aleşi de Adunarea generală a clericilor.
Urmează ca instanţa să solicite lămuriri de la autorităţile de drept, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Culturii, cu privire la recunoaşterea disciplinei „teologia islamică” pe teritoriul României şi, implicit, la cadrul legal privind echivalarea unei diplome de absolvire a unei instituţii teologice acreditate şi recunoscute de statul român.
Dezbaterea acestui subiect deschide mai multe zone de discuţie: de la religia islamică, la instituţia Cultului Musulman şi liderii săi. Asemenea momente, în care o comunitate bine definită îşi alege liderul spiritual, sunt privite cu interes nu doar din interiorul comunităţii. Dincolo de orice religie, integritatea, echilibrul, probitatea profesională şi morală sunt adevăratele puncte de sprijin pentru orice lider care-şi asumă responsabilitatea de a fi în faţa oamenilor şi de a-i reprezenta.
Cu atât mai mult astăzi, când se aşteaptă de la comunitatea musulmană să participe cu un mesaj constructiv şi o viziune clară privind convieţuirea socială.
Contactat telefonic, actualul şef al cultului musulman, Iusuf Muurat, ne-a declarat că aşteaptă să se pronunţe Consiliul Sinodal şi că alegerile nu vor fi suspendate în niciun caz.