România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul „Laptele şi cornul”
Publicat de Bogdan Comșa, 10 martie 2015, 18:33
România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul Laptele şi cornul
Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană Laptele în şcoli şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională
Programul Laptele şi cornul este eficient din punct de vedere economic dacă raportăm suma de până la 200 de lei alocată pe parcursul unui an şcolar pentru ca un elev să beneficieze de program la avantajele pe termen mediu şi lung ale programului.
Această este una dintre concluziile unui raport de politici publice realizat de Centrul Român de Politici Europene care analizează programul naţional Laptele şi cornul pe mai multe dimensiuni – socială, economică, de educaţie şi sănătate – şi modul în care acesta este aliniat la iniţiativa europeană Laptele în şcoli prin care se decontează sume importante.
Raportul atrage atenţia asupra faptului că România poate pierde finanţarea europeană pe acest program dacă nu-şi aliniază obiectivele la cele europene şi nu reuşeşte să elaboreze o strategie naţională pe parcursul acestui an.
Uniunea Europeană consideră Laptele în şcoli o investiţie strategică în viitorul cetăţenilor şi bunăstării comunităţii.
Din perspectiva europeană, consumul unui aliment sănătos precum laptele educa tinerii în spiritul unei alimentaţii sănătoase şi poate contribui la reducerea obezităţii, o problema reală în prezent la nivel comunitar.
Întrucât România se confruntă cu probleme similare, raportul recomandă că statul să investească în continuare în educarea copiilor pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată prin programul Laptele şi cornul, dar să facă şi eforturi de promovare şi conştientizare a acestei dimensiuni în rândul profesorilor şi părinţilor.
În România, un sfert dintre copiii cu vârstă de 8 ani sunt supraponderali sau obezi, conform unui studiu realizat în 2013 de Ministerul Sănătăţii în cadrul European Childhood Obesity Surveillance Iniţiative (COSI), coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
“Sunt necesare redefinirea şi alinierea obiectivelor programului naţional cu cele ale schemei europene Laptele în şcoli prin care este susţinută în bună măsură iniţiativa naţională şi prin care România a atras până acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenţia asupra necesităţii armonizării strategiilor naţionale sectoriale din domeniile Educaţie, Sănătate şi Agricultură cu programul naţional. În acest sens se poate acorda o consistenţă în intervenţie şi un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunităţii, şcolii şi elevilor”, declara Ciprian Ciucu, director de programe CRPE.
Similar iniţiativei europene, programul Laptele şi cornul este o măsură importantă de sprijin economic pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din România (locul şase ca cifra de afaceri). Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producţia naţională de lapte (aproximativ 15%). Prin urmare, programul reprezintă un adevărat balon de oxigen pentru o industrie puternic afectată de criză şi, în curând, sub o presiune concurenţială fără precedent, ca urmare a eliminării cotei de lapte în UE (aprilie 2015) şi embargoului impus Rusiei.
„Embargoul i-a determinat pe producătorii din Europa Centrală şi statele baltice care exportau până acum în Federaţia Rusă să se reorienteze spre piaţă românească. Preţul la 100 de litri de lapte în ţările baltice este cu aproximativ 5 euro mai mic, iar operatorii economici din regiune (Ungaria, Polonia) achiziţionează laptele la un preţ similar cu al nostru, dar au costuri de transport mai mici. În plus, sistemul de colectare este mai eficient, deoarece se colectează mai mult lapte de la mai puţini producători, în timp ce, în România, producătorii sunt dispersaţi geografic şi oferă cantităţi mai mici de lapte”, spune Dorin Cojocaru, Preşedinte Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui (APRIL).
„Programul Laptele şi cornul este important pentru industria lactatelor din România în primul rând pentru că ne asigura volume şi o piaţă de desfacere constanţa, iar în al doilea rând pentru că ne ajută să creăm obiceiuri sănătoase de consum în rândul copiilor şi să creştem, astfel, consumatorii de mâine. ”
Din păcate, valoarea porţiei de lapte şi corn, de 1,17 lei inclusiv TVA, nu a mai fost actualizată (indexată) din 2008, deşi preţul de achiziţie a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători şi a afectat calitatea produselor oferite în program. Astfel, pentru a se menţine în mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/ actualizarea sumelor alocate, în vederea creşterii calităţii şi atractivităţii produselor şi, concomitent, a impactului programului în rândul beneficiarilor.
Din punct de vedere instituţional, raportul constată că programul Laptele şi cornul a funcţionat în ultima perioada din inerţie, fără să existe în spate o strategie, obiective clar stabilite, o monitorizare şi o evaluare a acestuia. Mai mult, de mai bine de trei ani nu mai există nicio autoritate centrală care să coordoneze acest proiect deosebit de complex, ce presupune o acţiune pe diferite paliere, de la nivel central la nivel judeţean şi local.
Pentru a eficientiza programul şi a mări impactul său, raportul recomandă Guvernului să desemneze o autoritate centrală cu rol de coordonator, aceasta deţinând atribuţii şi în implementarea, monitorizarea şi revizuirea programului. De asemenea, se recomandă organizarea, cu participarea directă a Ministerului Agriculturii, a unui proces de consultare publică, în vederea definirii strategiei României pentru punerea în aplicare a Schemei Europene Laptele în Şcoli.
“Considerând Laptele în Şcoli o iniţiativa strategică, autorităţile europene cer statelor membre mai multă concentrare şi mai multă eficienţa în derularea programelor la nivel naţional şi condiţionează finanţarea europeană de existenţa unei strategii naţionale începând cu anul şcolar 2015-2016. În absenţa acestei strategii, autorităţile judeţene şi locale nu vor mai putea face cereri de finanţare din fondurile europene alocate, în condiţiile în care România s-a situat în 2012 pe locul 4 din 26 de state din punct de vedere al absorbţiei de fonduri pe programul de lapte şcolar”, spune Ciprian Ciucu.