Cele 50 de personalităţi din România care ne-au părăsit în 2014
Publicat de Bogdan Comșa, 3 ianuarie 2015, 21:30 / actualizat: 4 ianuarie 2015, 1:53
IANUARIE
11.—Poetul Traian T. Coșovei. S-a născut la 28 noiembrie 1954, ca fiul al poetului Traian Coșovei. A fost unul dintre corifeii ”Cenaclului de Luni” și un reprezentant marcant al generației anilor ’80. A publicat peste 20 de cărți de poezie, critică literară, proză, dintre care: ”Cruciada întreruptă” (1982), ”Poemele siameze” (1983), ”Bătrânețile unui băiat cuminte” (1994, Premiul Academiei Române pentru poezie), ”Greva căpșunelor” (2004), ”Aerostate plângând” (2010). A fost membru al Uniunii Scriitorilor și al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România și președinte al Fundației Culturale Hesperus.
11. — Fostul rugbyst Iancu Băcioiu, dublu campion european cu naționala României (1975, 1977) și triplu campion național cu Farul Constanța (1975, 1976, 1978), unul dintre cei mai buni înaintași români din anii ’70-’80. În 2013, a fost desemnat drept unul dintre cei mai buni pilieri stânga din istoria rugby-ului românesc. (n.1946)
13. — Actorul Mihai Fotino, fiul actorului Mișu Fotino. S-a născut la 14 septembrie 1930, în București. A debutat pe scena teatrală la vârsta de șapte ani, în comedia ‘Coloniale’, unde juca alături de tatăl său. A desfășurat o bogată activitate pe scena Teatrului Național București, interpretând cu precădere roluri de comedie: ”Bădăranii” de Carlo Goldoni, în regia lui Victor Moldovan (1988); ”Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale (1962); ”Bolnavul închipuit” de Moliere, în regia lui Sică Alexandrescu (1962); ”Căsătoria” de N. V. Gogol, în regia Sandei Manu (1976). Le-a avut ca partenere de scenă, în teatru, film, radio și televiziune pe actrițele Carmen Stănescu și Ileana Stana Ionescu. A fost decorat cu de președintele României Ion Iliescu (7 feb. 2004) cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, iar la sfârșitul anului 2007, la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Naționale ale Fundației România Mare, Mihai Fotino a fost răsplătit pentru întreaga activitate.
21.—Pictorul Aurel Nedel. Născut la 17 ianuarie 1930, în comuna Vaidei, județul Hunedoara, a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu din București în 1956, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. În 1958, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, iar lucrările sale se regăsesc în muzee și colecții particulare din Franța, Statele Unire ale Americii, Germania, Olanda, Italia, Austria, Spania, Portugalia, Grecia, Rusia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Anglia, Japonia, Israel și Canada.
31. — Realizatoarea de programe folclorice Marioara Murărescu. S-a născut la 1 octombrie 1947, la Câmpulung Muscel. Și-a început cariera la Radio, în 1971, iar începând cu 1977 a fost angajată la TVR ca realizator de emisiuni folclorice. Din 1982, a fost realizatoarea celebrei emisiuni de muzică populară ”Tezaur folcloric”, difuzată de TVR. De-a lungul timpului a organizat numeroase festivaluri de folclor, concerte de colinde, emisiuni duplex cu Televiziunea Moldova la București și Chișinău. A contribuit la apariția primului disc de aur ”Tezaur folcloric” (1992), a primei casete video ”Tezaur folcloric” (2000), precum și la realizarea lucrării ”Cu ochii lumii”, ce reunește opinii despre emisiunea ”Tezaur folcloric”. În aprilie 2009 a fost decorată de către președintele României Traian Băsescu cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Cavaler.
FEBRUARIE
4. — Rugbystul Marian Dina, campion european de juniori în 1978 cu naționala României. Născut în anul 1959, a început să joace rugby la Locomotiva București și a cucerit două titluri de campion național cu echipa U19, în 1977 și 1978. A fost căpitanul echipei naționale de juniori a României, care a câștigat Campionatul European de la Parma, în 1978. După ce și-a încheiat junioratul a plecat la Steaua București, cu care a devenit campion în 1979, iar apoi a evoluat timp de patru ani la Vulcan București, renunțând în cele din urmă la rugby pentru o carieră în Ministerul de Interne.
14. — Vasile Costa, campion al floretei românești. Născut în anul 1967, a fost de 18 ori campion național la floretă la individual și pe echipe cu CS Satu Mare, Samus Satu Mare și Steaua.
16. — Dorel Popa, fost primar al municipiului Arad în mandatul 2000-2004. S-a născut la 29 august 1954. De profesie inginer mecanic, fondator al Bisericii Baptiste ”Maranata” din Arad, a fost consilier local municipal (PDSR) (1992-1996), primar al Aradului (2000-2004). Între realizările mandatului de se numără dezvoltarea Zonei Industriale Vest sau inaugurarea Parcului Reconcilierii. Din 1990 fost președintele Asociației de Caritate ”Maranata” Arad și președinte al asociației ”Habitat pentru Umanitate”.
18. — Actrița Ruxandra Sireteanu. S-a născut la 20 decembrie 1943, la Craiova, fiind fiica actorului Nicolae Sireteanu. A debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Național din București, cu rolul Maia din „Platon Krecet”, în regia lui Alexandru Finți. Din 1972, a jucat la Teatrul Nottara din București. A jucat și în filme printre care: „Divorț… din dragoste” (1992), „Această lehamite” (1994), „Aștept provincia” (1995), „Terente — Regele bălților” (1995), „Păcală se întoarce” (2006). Totodată a făcut dublaje la desene animate și și-a împrumutat vocea sa pentru personaje din spectacole de teatru radiofonic, dar și din lungmetraje animate, precum „Winnie de pluș” (2011), „Ralph Strică-Tot” (2012), „Croods” (2013).
MARTIE
11. — Hocheistul Doru Tureanu. Născut la 11 ianuarie 1954, a fost al doilea român inclus în Hall of Fame, după Eduard Pană. A evoluat în cariera sa numai la Dinamo București, în perioada 1969-1987, echipă pentru care a debutat la 14 ani și a făcut parte din cea mai bună generație pe care a avut-o hocheiul românesc. Este marcatorul all-time al naționalei, cu 112 puncte (74 de goluri și 39 de pase decisive), participând la două ediții ale Jocurilor Olimpice (Innsbruck 1976, și Lake Placid 1980) și la 17 ediții ale Campionatului Mondial (1971-1987). A evoluat în victoria obținută de România în fața SUA, cu scorul 5-4, la Campionatul Mondial din anul 1977.
13. — Regizorul de teatru Aureliu Manea. S-a născut la 4 februarie 1945. A debutat pe scena Teatrului Național din Sibiu, în anul 1968, cu piesa „Rosmersholm”, de Ibsen. A colaborat cu multe teatre din țară, printre care Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Municipal din Ploiești, Teatrul Național din Cluj, Teatrul de Stat din Turda, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Printre spectacolele sale de referință se numără „Anotimpurile”, de Arnold Wesker, „Philoctet”, de Sofocle, „Pescărușul”, de A. P. Cehov, „O noapte furtunoasă” și „Conul Leonida față cu reacțiunea”, de I. L. Caragiale, „Sub clar de lună”, de Theodor Mazilu. A scris câteva volume despre teatru: „Energiile spectacolului”, „Spectacole imaginare”, „Confesiuni”.
15. — Generalul Ioan Sorin, șef al Statului Major al Forțelor Terestre Române în perioada 2004-2006. S-a născut la 22 iunie 1954. A absolvit Academia de Înalte Studii Militare din București (1985), a obținut titlul științific de doctor în științe militare (1999). A fost comandant-șef al Detașamentului Tactic „Sf. Gheorghe”, dislocat în Albania ca parte a Forței Multinaționale „ALBA” (1997-1998). Din anul 2003, a coordonat mai multe misiuni românești în străinătate și a vizitat Afganistanul, Irakul și Balcanii de Vest. În perioada 2004-2006 a fost șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar la 12 decembrie 2007 a fost numit reprezentant militar al României la NATO și UE . A fost profesor la Universitatea Națională de Apărare și autor al mai multor articole de teorie și istorie militară publicate în reviste de specialitate. La 10 mai 2013 a fost înaintat în gradul de general cu patru stele, la trecerea în rezervă.
APRILIE
2. — Corneliu Andrei Stroe, președinte de onoare al Clubului Sportiv Universitatea Craiova. Născut la 2 iulie 1943, a fost unul dintre artizanii Craiovei Maxima. A ajuns la Universitatea Craiova în anul 1966 și timp de patru ani a ocupat funcția de secretar al clubului. Între 1970—1983 a fost vicepreședinte, iar în sezonul 1983-1984 președinte al clubului. A construit toate generațiile acestui club de la generația „Campioanei Unei Mari Iubiri” din 1973, până la cea a „Craiovei Maxima”, în 1983. A fost conducător al clubului la toate cele patru titluri ale oltenilor, din 1974, 1980, 1981 și 1991. În anul 2013 a fost numit președinte de onoare al CS Universitatea Craiova.
9. — Arhiepiscopul Râmnicului, Gherasim. S-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, a fost tuns în monahism, la vârsta de 23 de ani, la Mănăstirea Cernica. În 1940, a fost hirotonit ierodiacon și apoi preot, iar în 1952, a fost numit stareț al Mănăstirii Căldărușani, județul Ilfov, unde vreme de aproape două decenii, a desfășurat o bogată activitate pe multiple planuri. În anul 1975 a fost ales arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, cu titulatura de „Piteșteanul”, iar în 1984, a fost ales episcop titular al Eparhiei Râmnicului și Argeșului. Episcopia Râmnicului și Argeșului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie în 14 noiembrie 2009, episcopul Gherasim fiind ridicat în rang de arhiepiscop. Pentru întreaga sa activitate, Ministerul Culturii și Cultelor i-a acordat, în anul 2005, diploma de excelență pentru întreaga activitate depusă în slujba restaurării monumentelor din eparhie.
15. — Poeta Nina Cassian (Renée Annie Ștefănescu). S-a născut la Galați, la 27 noiembrie 1924. A debutat în 1945, în România liberă, cu poemul „Am fost un poet decadent”. Primul său volum, de expresie avangardistă, „La scara 1/1″, a apărut în 1947. A scris numeroase cărți pentru copii, cea mai cunoscută fiind ”Nică fără frică” (1950); a tradus din V. Maiakovski, Moliere, H. Heine, Paul Celan. În anul 1985 s-a stabilit în SUA, unde a continuat să publice proză și poezie, precum ”Life Sentence”, au apărut traduceri reușite ale volumelor din țară, dar și volume noi, precum ”Take My Word for It!”, ”Blue Apple” și ”Lady of Miracles”, care s-au bucurat de succes. Poemele sale au apărut în revistele americane ”The New Yorker”, ”Atlantic Monthly”, ”New England Review” și ”American Poetry Review”. În Marea Britanie i-a apărut volumul de versuri ”Call Yourself Alive”. A fost distinsă cu Premiul de stat în 1950, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1969 și cu ”Leul literar” pe anul 1994, acordat de ”New York Library”.
16. — Mitică Neagu, cel mai vechi angajat al clubului de fotbal Steaua București. S-a născut la 3 aprilie 1947, la Urloiu, județul Teleorman. A fost cel mai vechi angajat al clubului Steaua București unde a activat din 1970, cu câteva perioade de pauză, luând parte la toate marile succese formației dintre care cele mai importante sunt Cupa Campionilor Europeni (1986) și Super Cupa Europei (1987). Prin mâinile sale au trecut cele mai bune generații de jucători ai Stelei, fiind considerat unul dintre cei mai buni asistenți medicali și maseuri din România. A fost decorat în 2008 de președintele Traian Băsescu cu medalia Meritul Sportiv clasa a III-a.
MAI
11. — Actrița Margareta Pogonat-Caliopi. S-a născut la 6 martie 1933. A desfășurat o bogată activitate teatrală la Teatrul de Stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de Stat din Ploiești și, din 1974, la Teatrul Nottara din București. În anul 1957 a debutat în teatru, în piesa „Două lozuri” și în cinematografie, în filmul ‘Pasărea Furtunii’, regizat de Dinu Negreanu. S-a remarcat în: „Patru lacrimi” de Viktor Rozov, „Carambol” și „Pensiunea Doamnei Otilia” de I.D. Șerban, „Pistruiatul” — serial TV, „Visul unei nopți de iarnă” — teatru TV, „Cuscrele” — serial TV. S-a remarcat și ca regizor, în spectacole precum: „Cineva are să vină” de Jon Fosse, „Caii la fereastră”, de Matei Visniec, sau „Gustul mierii” de Shelagh Delaney. A de desfășurat și o bogată activitate didactică în perioada 1992-2012. A fost distinsă cu Premiul ACIN de interpretare (1972), premiul UNITER pentru întreaga activitate (2009). Are o stea, după modelul american Walk of Fame, în fața cinematografului din Ploiești.
18. — Istoricul Radu Florescu. S-a născut la 22 octombrie 1925, în București și s-a stabilit în jurul anilor ’50 în Statele Unite ale Americii, unde a devenit doctor în istorie cu teza „The Struggle against Russia in the Romania Principalities” (‘Lupta împotriva Rusiei în Principatele Române’). Personalitate a lumii științifice internaționale, a fost profesor emerit de istorie și fondator și director al Centrului de Studii Est Europene (1986-2008) de la Boston College. A fost numit Consul onorific la Boston de către Ministerul român al Afacerilor Externe (1996). A publicat numeroase studii istorice , iar în 1972, primul roman, bestseller-ul ”În căutarea lui Dracula — O istorie adevărată a lui Dracula și legendele cu vampiri”, tradus în 15 limbi, constituind sursă de inspirație pentru șase documentare realizate în diverse țări. În 2004 a publicat o monografie despre unul dintre strămoșii săi, generalul Ioan Emanoil Florescu (1819-1893)
21. — Diplomatul Constantin Gârbea, care, în decursul carierei sale de aproape 40 de ani, a ocupat posturi de conducere în Centrala MAE. A fost ambasador al țării noastre la Tbilisi și Moscova și consilier diplomatic la Ambasadele României din Berlin și Berna.
22. — Gherontie Puiu, ctitorul și protosinghel al Mănăstirii Caraiman din stațiunea Bușteni, județul Prahova. S-a născut în anul 1933, în localitatea Todirești, județul Suceava. La naștere, după ce mama murise în chinurile facerii, copilul, despre care s-a crezut că nu mai trăiește, a fost aruncat de moașe pe malul unei ape. A fost găsit și crescut de o localnică dintr-o localitate din apropierea Pașcaniului. După anul 1959, pe când pustnicea în munții Bucegi, în urma unui vis, părintele Gheontie i-a făgăduit Maicii Domnului că îi va ridica o mănăstire din curtea căreia sa poată fi privită crucea de pe vârful Caraimanului. După anul 1989 s-a întors la Mănăstirea Neamț, unde a fost tuns în monahism și a fost înscris la Seminarul Teologic. În 1992 a fost hirotonit preot, iar în 1996 a început, în poiana Palanca din Bușteni, zidirea mănăstirii cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, finalizată în anul 2007.
23. — Ziaristul sportiv Ion Cupen. Născut în anul 1941, a debutat în presa sportivă înainte de 1989 la ziarul ”Sportul”, a lucrat până în ultima parte a vieții, trecând în cariera sa prin cele mai importante redacții de specialitate din România. A fost multiplu câștigător al Premiilor „Ziaristul anului” și „Ioan Chirilă” și s-a remarcat prin stilul aparte, prin metaforele și imaginile speciale.
IUNIE
2. — Președintele Federației Române de Polo, Anatolie Grințescu. Născut la Chișinău, în 1939, a făcut 12 ani parte din naționala României, cu care a participat la Jocurile Olimpice din 1960 și 1964, încheind cu un bilanț de 85 de goluri în 176 de meciuri jucate, iar în calitate de antrenor al reprezentativei a bifat și edițiile din 1972, 1976 și 1980. La nivel de club a jucat la Dinamo București, cu care a câștigat zece titluri naționale și a participat la trei ediții ale Cupei Campionilor Europeni. De asemenea în calitate de antrenor al aceleiași echipe a câștigat campionatul național în 1973 și 1974. Din 2008 era președinte al Federației Române de Polo.
IULIE
1.—Actorul Matei Alexandru (Teatrul Național din București). Născut în localitatea Goioasa, județul Bacău, pe 25 decembrie 1927, a interpretat roluri în film, radio și televiziune, dar a fost prezent și pe scena teatrului în piese de Jaroslav Ha?ek, Moličre, Eugene O’Neill, Friedrich Dürrenmatt, Carlo Goldoni, Ion Luca Caragiale, Anton Cehov și Mihail Sebastian. Printre filmele în care a jucat se numără: „Ultimul cartuș” (1973), „Grăbește-te încet” (1981), „Corul Pompierilor” (2000), „Weekend cu mama” (2009). A obținut o serie de premii și distincții între care: premiul de creație, pentru rolul sufleurul Smărăndache din „Căruța cu paiațe”, de Mircea Ștefănescu (1978), premiul I pentru Interpretare la Concursul Tinerilor artiști din teatrele dramatice (1957), în 1956, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, în 2004.
12. — Emil Bobu, fost demnitar din perioada comunistă, apropiat al familiei Ceaușescu. S-a născut la 22 februarie 1927, la Vârfu Câmpului, în județul Botoșani. În noiembrie 1945 a devenit membru al Partidul Comunist Român (PCR). A fost consilier al lui Nicolae Ceaușescu, ministru de Interne (1973-1975), viceprim-ministru (1980-1982) și ulterior, până în 1989, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. În timpul Revoluției din decembrie 1989 a fost reținut și condamnat în februarie 1990 la închisoare pe viață pentru genocid. A efectuat 7 ani de detenție, după care a fost eliberat condiționat pentru motive medicale ducând o viață retrasă, fără apariții publice.
14. — Vasile Zavoda, unul dintre cei mai titrați fotbaliști din istoria clubului Steaua București. S-a născut la 26 iulie 1929 la Rodna Veche, în Bistrița. A debutat la 16 ani în prima echipă a celor de la FC Minaur Baia Mare, iar din 1950 a e evoluat timp de 13 ani la Steaua unde a fost fundaș dreapta în 249 de partide. În echipa națională a evoluat de 20 de ori, făcând parte din reprezentativa care a jucat la JO de la Helsinki (1952), a luat cu CCA (Steaua) 6 titluri de campion (1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961) și 5 Cupe ale României (1950, 1951, 1952, 1955, 1962).
19. — Sculptorul Constantin Lucaci, un maestru al artei monumentale românești. Născut la 7 iulie 1923, la Bocșa Română, județul Timiș, a expus la Helsinki, Praga, Budapesta, Belgrad, Damasc, Cairo, Moscova. Operele sale (sculpturi monumentale din piatră și oțel, fântâni cinetice monumentale) se găsesc în diferite orașe ale României, cele mai importante în București, Constanța și Reșița, iar alte sculpturi ale sale se găsesc în numeroase muzee din țară. A primit: Premiul UAP pentru artă monumentală (1973), Premiului Herder pentru întreaga sa operă (1984), Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler (2009). Este singurul artist român a cărui colecție de artă a intrat în custodia Vaticanului, fiind expusă la Pinacoteca Sanctuarului San Francesco din Paola, Italia.
AUGUST
1. — Cascadorul actor și regizor Szobi Cseh (Cseh I. Szabolcs-Imre). Născut la 11 decembrie 1942, în orașul Miercurea Ciuc (județul Harghita), iar în 1996 a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București, specializându-se și în arte marțiale, gimnastică, scrimă, călărie și alpinism. În 1966, a fost angajat consilier de lupte cu ajutorul regizorului Sergiu Nicolaescu, la Centrul Național al Cinematografiei, înființând prima școală de cascadori din România. Din 1965 a colaborat la realizarea a peste 120 de filme artistice de lungmetraj sau TV. Celebritatea i-a fost adusă de seria filmelor cu Mărgelatu, în care întruchipa personajul Buză de iepure: ”Trandafirul galben”, ”Misterele Bucureștiului”, ”Masca de argint”, ”Colierul de turcoaze”. A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2010). A fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României”, prin decret semnat de președintele Traian Băsescu (2014).
8. — Actorul Aurel Cioranu. Născut la 17 octombrie 1929, la București, a fost actor de teatru și film. A jucat la pe scena Teatrului Bulandra în piese precum: „Melodie varșoviană” de Leonid Zorin, regia Ivan Helmer (1968), „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei (1972), „Militarul fanfaron” de Titus Maccius Plautus, regia Ioan Taub (1976), „Romeo și Julieta la sfârșit de noiembrie” de Jan Otcenasek, regia Valeriu Moisescu (1984), „Răzbunarea lui Cupidon” de Eugene Labiche, regia Ion Lucian (1991), „Somnoroasa aventură” de Teodor Mazilu, regia Tudor Mărăscu (1995).
17. — Academicianul Dan Hăulică. S-a născut la Iași, la 7 februarie 1932. A fost redactor din 1963 la revista’ Secolul 20′ (redactor-șef din 1971). Unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii românești peste hotare, a semnat lucrări, eseuri literare sau plastice, adunate în volume ca ”Critică și cultură” (1967), ‘Geografii spirituale’ (1973), ”Nostalgia sintezei” (1984), ”Dimensiuni ale artei moderne” (1992); monografii consacrate marilor artiști ai lumii sau artiștilor români, ca „Peintres roumains” (I-II, 1963-1965). De asemenea, este autorul unor scenarii de film despre Ștefan Luchian, Henri Catargi, Viorel Mărginean. A fost distins cu numeroase premii: Premiul pentru critică de artă (1966), Premiul criticii al Uniunii Scriitorilor (1974, 1984), Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici și Premiul pentru calitatea comentariilor la filmele de artă (1975). A fost membru în consiliul executiv UNESCO și ambasador delegat al României pe lângă UNESCO (1990 — 2001); Membru corespondent al Academiei Române (din 31 mai 1993) și membru al Academiei europene de Științe, Literatură și Arte, al Societății europene pentru cultură.
17. — Actorul Dan Corneliu Borcia. S-a născut la Sibiu, la 30 martie 1943. A jucat pentru o scurtă perioadă pe scena Teatrului din Turda, dar din 1967 a devenit actor al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, dar și director între 1995-2001. A apărut în distribuția unor mari spectacole precum: „Tristan și Isolda” (1967), „Act venețian” (1967), „Harap-Alb” (1970), „Santiago el Campeon” (2003), „Avarul” (2004). A fost distins cu premiul pentru cel mai bun manager, acordat de Consiliul Britanic la gala UNITER 2000.
19. — Omul de afaceri Dinu Patriciu. Născut la 3 august 1950 și licențiat al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” din București (1975), a realizat peste 60 de construcții în țară și în străinătate: hoteluri, imobile pentru birouri, locuințe, centre comerciale, fiind distins cu premiul I la Concursul internațional de arhitectură pentru realizarea centrului administrativ și comercial al orașului Abu Dhabi — Emiratelor Arabe Unite (1984). A fost politician — membru PNL (1990), ministru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului (1991), membru fondator și lider al Partidului Liberal-1993, deputat PNL de Timiș (1990-1992) — dar și reputat om de afaceri — membru în Consiliul de conducere al Uniunii Generale a Industriașilor din România (2002), președinte al Consiliului de Administrație și director general CEO al The Rompetrol Group, NV (TRG) (din 2001). În 2009 se afla pe poziția 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes, averea sa fiind estimată la 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliarde euro). Deținea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia.
19. — Mariana Duminică, maestru al Federației Române de Șah. Născută în anul 1955, a activat, până în anul 2012 la Clubul Central de șah din București, contribuind la afirmarea a numeroase generații de șahiști.
19. — Viorel Ion, antrenor emerit de rugby. S-a născut la 2 noiembrie 1967. A fost profesor emerit la Liceul cu Program Sportiv Focșani a avut performanțe remarcabile în rugby: medalia de aur cu naționala de tineret a României la Campionatul European, campion național cu echipa de juniori I a LPS Focșani, vicecampion național cu formația Under 18 și 19 a LPS Focșani și cinci medalii de bronz la Campionatele Naționale de rugby juniori ale României.
19. — Florian Gheorghe, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG). Născut în anul 1953, a început să practice hochei pe gheață în 1964, din 1969 evoluând în meciuri la echipe de seniori. Ca jucător a cucerit titluri de campion al României la Dinamo București, în 1973, 1974, 1975, 1979 și 1980. În perioada 2005-2007, Florian Gheoghe a ocupat funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Sport, din partea Partidului Umanist Român, iar din 2013 era președinte al Federației Române de Hochei pe Gheață.
22. — Tenorul Toma Popescu, unul dintre fondatorii Operei Naționale Române Timișoara (ONRT). Născut la 12 iunie 1921, la Craiova, a fost cunoscut pe toate meridianele muzicale ale Europei cu numele de alint Tomiță. A a fost unul dintre cei mai longevivi și admirați artiști lirici din România a cântat pe scena Operei din Timișoara încă din anul 1946. Din imensul său repertoriu amintim: Bărbierul din Sevilla, Boema, Tosca, Madama Butterfly, Turandot, Manon, Lakmé, Carmen, Traviata, Falstaff, Nunta lui Figaro, Răpirea din Serai, Elixirul dragostei, Don Pasquale, Evghenii Oneghin, Boris Godunov, Cneazul Igor, Olandezul zburător, Paiațe, Țara surâsului, Văduva veselă, Dragoste de țigan, Contesa Martitza, Silvia, Sânge vienez, My Fair Lady, Logodnicul din lună, Vânzătorul de păsări, Ana Lugojana, Lăsați-mă să cânt.
22. — Actorul Florin Blănărescu, supranumit de public „Cavalerul scenei”. Născut în anul 1921, timp de 60 de ani, și-a desfășurat activitatea în domeniul teatrului și al filmului, în plan național și internațional. A jucat alături de mari actori ai scenei românești și a făcut parte din distribuția unor filme precum „Dacii” (1967) și „Mihai Viteazul” (1971). A debutat pe scena Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău, unde în anul 2011 a fost sărbătorit pe scenă la împlinirea vârstei de 90 de ani, primind titlul de cetățean de onoare al municipiului Bacău.
30. — Scenograful și creatorul de costume Ion Oroveanu. S-a născut la 16 aprilie 1927, în localitatea Deva. În a doua jumătate a anilor ’60, s-a stabilit în străinătate. Din filmografia sa, ca scenograf, cele mai reprezentative sunt: „Anotimpuri”, în colaborare cu Zoltan Szabo (1963, r. Savel Stiopul), „Steaua fără nume”, scenografie și costume (1966, r. Henri Colpi), „Zodia Fecioarei” (1966, r. Manole Marcus). „De-aș fi Harap-Alb”, scenografie și costume (1965, r. Ion Popescu-Gopo), distins cu premiul Mamaia în anul 1965. După Revoluție, a colaborat cu regizorul Dan Pizza, ca director de imagine la filmele: ‘Eu sunt Adam’ (1996), ‘Omul zilei’ (1997) și „Second Hand” (2005). A primit Premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965) și Premiul pentru scenografie al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) (1996-1997) pentru decorurile filmului „Eu sunt Adam”.
31.—Fostul ministru de externe Ștefan Andrei, soțul actriței Violeta Andrei. S-a născut la 29 martie 1931, în satul Livezeni, comuna Podari, județul Dolj. În 1957 a devenit membru al Partidului Comunist; membru supleant al Comitetului Central al PCR (1969-1972). A fost numit în postul de ministru de Externe la 23 martie 1978 ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 8 noiembrie 1985. Ulterior, a ocupat funcția de președinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale (1985-1987), de unde a fost promovat viceprim-ministru al guvernului (1987-1989). A fost arestat în 1990; a stat în închisoare timp de doi ani și cinci luni.
SEPTEMBRIE
28. — Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului și arhiepiscopul Timișoarei și Caransebeșului, s-a născut în 21 noiembrie 1923, la Caransebeș. A fost ales episcop al Aradului la 15 decembrie 1960 (hirotonit la 15 ianuarie 1961, înscăunat la 22 ianuarie 1961); la 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului (înscăunat 4 martie 1962).A fost unul dintre ecumeniștii de seamă ai vremii, delegat al Bisericii Ortodoxe Române la zeci de întruniri peste hotare. Între 1978-1981 a fost membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A fost membru în Asociația internațională de studii patristice (1975-2012); membru de onoare al Academiei Române din 1992. În 2000 i s-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce conferit de Președinția României.
OCTOMBRIE
12. — Florin Tudose, profesor universitar și doctor în științe medicale, șeful Clinicii de psihiatrie a Spitalului Universitar de Urgență din București. S-a născut la 5 aprilie 1952. Doctor în științe medicale al Universității ”Carol Davila” (1998), a fost medic psihiatru la Centrul de Sănătate Mintală Titan (1979-1983), medic primar psihiatru la Spitalul Universitar de Urgență București (1995-2012), decan al Facultății de Sociologie — Psihologie a Universității Spiru Haret (2009-2012). A înființat, în 1980, primul centru de sănătate mintală din România, a publicat peste 30 de volume de specialitate (psihiatrie, psihologie medicală și comunicare), precum și aproape 200 de articole și lucrări științifice în reviste de specialitate. A fost membru al Asociației Mondiale de Psihiatrie, membru fondator al Ligii Române pentru Sănătate Mintală și membru de onoare al Societății de Cruce Roșie din România.
19. — Mircea Neșu, fost fotbalist și arbitru, tatăl fostului internațional Mihai Neșu. Născut în anul 1942, a fost arbitru internațional și medic, jucător de fotbal la Universitatea Cluj în timpul studenției (anii ’60), dar și candidat la Primăria Oradea în 1992, din partea Convenției Democratice Romane.
21.—Titus Perșe, cântăreț de muzică populară. Născut în anul 1945, și-a dedicat 45 de ani muzicii populare, în cadrul Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” din Baia Mare. A fost un punct definitoriu pentru bazele Festivalului Național de Romanțe ”Poveste de toamnă”. A fost recompensat cu numeroase aplauze, diplome și multe concerte în întreaga lume. În anul 2010 a primit în anul 2010 titlul de cetățean de onoare al municipiului Baia Mare.
28. — Baschetbalistul Nicolae Viciu. S-a născut la 23 februarie 1939.Prima sa legitimare la o echipă de baschet a fost la „Tânărului Dinamovist”, în orașul de pe malul Mureșului, apoi a trecut direct la echipa de copii, unde și-a început cariera în anul 1956. După anii 1975 a evoluat la Dinamo București, unde a câștigat trei titluri de campion al României în perioada 1967-1969, adunând și peste 20 de prezențe în Cupa Campionilor Europeni și Cupa Cupelor. Revenit în Târgu Mureș, după anul 1989, a lucrat cu mai multe grupe de copii.De-a lungul carierei sale a adunat peste 130 de selecții în echipele naționale ale României, fiind cooptat pentru prima oară în lotul tricolor de tineret în 1959. A primit mai multe distincții: maestru al sportului (1967), maestru emerit al sportului (2006) și cetățean de onoare al municipiului Târgu Mureș (2005).
NOIEMBRIE
22. — Președintele Consiliului Județean Neamț, Culiță Tărâță. S-a născut la 6 decembrie 1952, în comuna Bozieni, județul Neamț. S-a înscris în PSD în 1993, iar între anii 2000-2004 a fost vicepreședintele PSD Neamț. A demisionat din partid în februarie 2010, iar la 20 decembrie 2010 a fost ales președintele UNPR Neamț. A fost ales președinte al Consiliului Județean Neamț, în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, pe listele UNPR din cadrul Alianței APEL (PDL+UNPR+PNȚCD).
DECEMBRIE
2. — Tenorul Corneliu Fânățeanu, de la Opera Națională București. S-a născut la 18 ianuarie 1933 în județul Sălaj, a studiat la Conservatorul din Cluj și a debutat la vârsta de 21 de ani, în opera Cneazul Igor. A fost solist (1964-1988) și director artistic (1976-1982) al Operei Române din București. A activat și în diplomație, ca atașat cultural la Ambasada României din Roma, Italia. În anii de după pensionare s-a dedicat pedagogiei, mulți dintre elevii săi ajungând soliști ai Operei Naționale București.
4. — Ion Radu, fost președinte al clubului de fotbal Petrolul Ploiești. Născut la n. 7 iunie 1933,a fost președinte al FC Petrolul în perioada 1988-1997. De numele lui se leagă promovarea în primul eșalon, în 1989, urmată de participarea în Cupa UEFA și Cupa UEFA Intertoto, precum și câștigarea Cupei României, în 1995, completată de prezența în Cupa Cupelor. Ca jucător a evoluat la Metalul Plopeni, echipă cu care a participat la un turneu în Cuba în 1978.
15. — Nicolae Manea, fost jucător, antrenor și oficial al clubului de fotbal Rapid București. S-a născut la 11 martie 1954, și-a început cariera la vârsta de 12 ani, la clubul Rapid unde a jucat până în 1980, când a trecut la Steaua pentru un sezon. A revenit apoi în Grant și a jucat la Rapid până în 1987, când s-a transferat la Gloria Bistrița, echipă cu care și-a încheiat cariera de jucător, în 1991. Ca antrenor a activat la AS Drobeta-Turnu Severin, Unirea Dej, FC Bihor, Rapid București, a Ceahlăul Piatra Neamț, FC Brașov, Gloria Bistrița și Corona Brașov. În 2013 a devenit președinte al clubului Rapid, unde de-a lungul timpului a îndeplinit și alte funcții administrative, secretar general, director tehnic, administrator delegat, director general adjunct sau vicepreședinte.
27. — Prof.univ.dr. Ioan Godea, fost director al Muzeului Satului București și al Muzeului de Artă Populară din Montreal. S-a născut la 16 iunie 1943. De-a lungul anilor a fost profesor de istorie, muzeolog, director la diferite muzee, conducător de doctorat, participant la congrese, expoziții și sesiuni științifice. A editat reviste științifice și de cultură, fiind răsplătit cu premii academice și distincții didactice. A fost șeful Secției de etnografie la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea (1973-1979), a ocupat aceeași funcție la Muzeul Banatului — Timișoara (1979-1983), apoi a fost director al Muzeului de Artă Populară din Montreal, Canada (1986-1989), director al Muzeului Satului București. (1990 și 1997). Între anii 2000 și 2007 a fost cercetător principal gr. I la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar în ultimii nouă ani de viață a fost profesor la Universitatea din Oradea — Facultatea de Construcții și Arhitectură.
27. — Vlad Gabriel Hogea, fost deputat PRM în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. S-a născut la 9 ianuarie 1977, la Iași, absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Al.I. Cuza” din Iași (1999) și Colegiul Național de Apărare București (2003). A fost membru al Partidului România Mare din 1992, unde a activat în organizația de tineret. În anul 2000, a obținut un mandat de deputat de Iași, iar la alegerile din 2004 a fost ales deputat de Vaslui. În 2006, a demisionat din PRM și s-a înscris în PNG-CD-ul condus de George Becali, ulterior activând în PC și în PP-DD, unde era secretar executiv și coordonator al Departamentului de Comunicare și președintele al filialei Iași.
