Retrospectiva DNA în 2014: dosare pentru 9 miniştri, fratele preşedintelui şi 11 şefi de consilii judeţene
Publicat de Bogdan Comșa, 26 decembrie 2014, 16:42
Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise şi de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunităţii în acelaşi timp pentru 9 foşti miniştri.
Tot o premieră o constituie şi reţinerea şi ulterior arestarea preventivă a şefului DIICOT, Alina Bica, şi a fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu, dar şi a unui număr mare de preşedinţi de Consilii Judeţene, cercetaţi, reţinuţi sau trimişi în judecată.
O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupţie legate de atribuirea unor mari suprafeţe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicaţi şi parlamentari, printre care şi Viorel Hrebenciuc, dar judecători şi oameni de afaceri.
În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie, au fost trimişi în judecată peste 900 de inculpaţi şi dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani şi bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.
De asemenea, au fost obţinute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpaţi.
* Ancheta în dosarul Microsoft şi EADS a fost anunţată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA şi secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
După mai multe audieri, în 26 septembrie, şeful DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri privind presupuse fapte de corupţie în cazul mai multor contracte referitoare la licenţe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a – Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, faţă de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, – Parlamentului European faţă de Dan Nica, – preşedintelui României faţă de Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările şi pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educaţional Informatizat” (SEI). Printre acuzaţiile reţinute în sarcina foştilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.
‘Au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica, Mihăilescu, Ţicău, Athanasiu, Tănăsescu şi Sandu şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft’, susţin procurorii.
Contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reţinut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.
Totodată, arată anchetatorii, încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Funeriu şi Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor şi a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.
‘Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate. (…) Achiziţiile au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie. Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor’, au mai reţinut procurorii.
Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziţii în 56 de locuri din Bucureşti şi judeţul Ilfov la sedii de societăţi comerciale, de fundaţii sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizaţi de percheziţii au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost şef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum şi la o fundaţie a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduşi cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reţinuţi, iar două zile mai târziu arestaţi preventiv. Cocoş, Ştefan şi Dumitru sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani. Dorin Cocoş a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ştefan şi pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-şi exercita influenţa asupra miniştrilor Mihăilescu şi Nica, dar şi asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii şi derulării contractului de licenţiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins şi primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.
În noiembrie, şeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft şi EADS verificate în acest dosar depăşeşte 1 miliard de euro, explicând că ‘sunt ministere care apar şi într-o parte şi în alta’.
* În 20 noiembrie, şefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată şi dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reţinută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârşită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.
Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alţi membri ai Comisiei, aceasta prezentându-şi şi demisia din funcţia de şef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupţie au cerut ridicarea imunităţii în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din ţară) şi a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere iniţial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaţilor a corectat eroarea privind cvorumul necesar şi cererea s-a considerat aprobată).
În 15 decembrie, DNA a anunţat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzaţi că, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuţiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafaţă de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian şi alte persoane.
* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, a fost citat la DNA – Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio şi video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.
Pe de altă parte, fiica şi ginerele lui Bercea Mondial erau cercetaţi de procurorii DNA Constanţa după ce, la sfârşitul lunii mai, au fost prinşi în flagrant în timp ce-l şantajau pe Mircea Băsescu, ameninţându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupţie dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.
Mircea Băsescu a fost reţinut pentru trafic de influenţă în 19 iunie, alături de Marian Căpăţână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului Bucureşti. În 14 iulie, DNA a anunţat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.
Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său – Florin Anghel – i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpăţână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei pentru a obţine o situaţie favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.
* Preşedinţii CJ care s-au aflat în atenţia DNA în 2014 sunt:
– Nicuşor Constantinescu – Constanţa (15 ianuarie – începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză şi impunere interdicţie de a părăsi ţara, 10 februarie – control judiciar, 19 martie – reţinut, 25 aprilie – trimitere în judecată, 27 mai – trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie – trimis în judecată în al treilea dosar)
– Mircea Cosma – Prahova (11 februarie – reţinut, 11 aprilie – trimis în judecată)
– Adrian Duicu – Mehedinţi (3 aprilie – reţinut, 28 iulie – trimis în judecată)
– Horea Uioreanu – Cluj (28 mai – reţinut, 23 iunie – trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie – trimis în judecată în al doilea dosar)
– Dragoş Benea – Bacău (5 august – prezent la DNA);
– Gheorghe Bunea Stancu – Brăila (8 august – arestat la domiciliu, 21 august – DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie – trimis în judecată)
– Aristotel Căncescu – Braşov (6 octombrie – reţinut, 17 decembrie – trimis în judecată)
– Vasile Silvian Ciupercă – Ialomiţa (cercetat (surse) – 29 octombrie)
– Mircea Moloţ – Hunedoara (3 decembrie – reţinut)
– Cristinel Bîgiu – Buzău (6 decembrie – reţinut)
– Titu Bojin – Timiş (10 decembrie – ridicat, 11 decembrie – pus sub control judiciar).
În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obţinut ulterior reţinerii şefilor CJ şi mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.
De asemenea, de anchetele DNA au fost vizaţi şi unii vicepreşedinţi de CJ – Alexandru Iosif Francis Kiss – Bihor, Florin Mija – Brăila, Ioan Tiberiu Balint – Hunedoara şi doi foşti şefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc – Timiş, Constantin Nicolescu – Argeş, pentru fapte săvârşite în timpul funcţiei.
Printre infracţiunile care se regăsesc în cazul mai multor şefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influenţă, luare de mită, folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme ‘de casă’ şi intervenţii pentru numirea sau menţinerea unor persoane în fruntea unor instituţii.
O atenţie deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicaţi şeful CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, şi şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta şi-a folosit influenţa politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, pentru numirea şefului IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că îşi va folosi influenţa să o numească pe soţia lui Ştefan Ponea într-o funcţie de conducere la DNA sau PÎCCJ.
Cele trei dosare ale lui Nicuşor Constantinescu, dar şi faptul că acesta nu a revenit în ţară la data stabilită de magistraţi, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenţia presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.
* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafeţe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind şi parlamentari, magistraţi, avocaţi şi oameni de afaceri.
În acest caz, au fost reţinuţi şi ulterior arestaţi preventiv foştii parlamentari Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.
Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic şi cumpărare de influenţă, spălare a banilor, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.
În dosar este urmărit penal şi senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenţei de o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, dar şi Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.
