Cum a câştigat Iohannis: Interacţiunea dintre generaţia Facebook şi televiziuni

Publicat de Bogdan Comșa, 27 noiembrie 2014, 20:29

Mobilizarea la vot în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi victoria lui Klaus Iohannis au fost determinate de convergenţa între Facebook, televiziune şi telefonia mobilă, se arată într-un studiu post-electoral al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, dat publicităţii astăzi.

Conform Mediafax, cercetările IRES pentru a explica mecanismele sociale ale votului din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au confirmat astfel unele concluzii ale celor care au făcut observaţii empirice, dar nesistematice.

Potrivit studiului, elementul declanşator a fost modul de organizare de către Guvern a secţiilor din diaspora şi reacţia instituţională guvernamentală. Spaţiul public devine prin reţele de socializare un spaţiu emoţional. Noul spaţiu emoţional înlocuieşte spaţiul public şi asistăm, în consecinţă, la o dramatizare a experienţei politice, la o mondializare sentimentală prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul în care diaspora românească a comunicat cu ţara între cele două tururi demonstrează foarte bine acestă teză descrisă de studiile contemporane de sociologia comunicării, ceea ce a transformat mediul emoţional în comunităţi de indignare. Această mondializare sentimentală a fost vizibilă în cadrul primăverilor arabe, dar şi în alte fenomene recente deoarece în societatea emoţiilor nu există graniţe, dispar distanţele, chiar dacă emoţiile foarte intense sunt de scurtă durată.

Un lucru care explică posibilitatea creşterii rapide a unei emoţii este fenomenul convergenţei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifică una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanţă pentru Facebook sau invers. Credem că pentru revolta de la urne dintre turul I şi II al alegerilor prezidenţiale, Facebook, fără televiziune şi telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuţie la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept. Cele trei canale amintite formează astăzi o transmedia, generează o cultură hibridă de convergenţă, de fapt, o adevărată fabrică de contestare (jamming culture) ce poartă împotriva politicii clasice o adevărată guerilla semiotică.

Cercetările recente arată că solidaritatea electronică este rapidă, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii, lucru foarte evident dacă studiem primăverile arabe. Curentele emoţionale, dacă nu sunt captate şi articulate instituţional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste măreţe vârfuri de emoţie sunt repede uitate de către participanţi.

Media are un rol important deoarece, aşa cum constata şi Paulo Virilio, sentimentul de frică este amplificat de media, întrucât milioane de oameni pot trăi sincronic aceeaşi emoţie. „Bomba informatică” este mai puternică decât cea nucleară deoarece propagă emoţie la scară globală şi poate crea panică, o comunitate suferindă a emoţiei. Trecem astfel de la o democraţie a opiniei la una a emoţiei, acest lucru poate că explică foarte bine valurile de intoleranţă şi violenţă atitudinală şi verbală care a cuprins reţelele în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din România.

Entuziasmul popular creşte direcţia bună în care merge ţara

Potrivit studiului, 54% dintre respondenţi consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună (proporţie semnificativ mai ridicată decât în mod obişnuit) şi doar 33% menţionează că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 12% nu răspund, în timp ce 2% dintre intervievaţi nu ştiu să o aprecieze.

Dintre persoanele intervievate, 93% declară că au fost la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar restul de 7% declară că nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obişnuită pentru România şi foarte frecventă şi în UE.

Un sfert dintre votanţi s-au hotărât între tururi, dar 32% spun că au fost influenţaţi direct de incidentele din diaspora

Cei mai mulţi respondenţi s-au hotărât cu cine vor vota în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale înainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor (69%), 24% s-au hotărât cu privire la acest aspect în perioada dintre turul 1 şi turul 2, iar 6% dintre respondenţi s-au decis în timpul campaniei pentru turul 1, în timp ce 2% dintre cei intervievaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

65% dintre persoanele chestionate menţionează că modul în care s-a desfăşurat votul în turul 1 în diaspora nu le-a influenţat decizia de a merge la vot, iar 32% declară că acesta le-a influenţat decizia, în timp ce 3% dintre respondenţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

42% dintre respondenţi menţionează că au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului, iar 58% spun că nu au avut.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive. Televiziunile care au transmis protestele din străinătate au fost cel mai important catalizator

Mai mult de jumătate (53%) dintre cei 42% care au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului au discutat cu acesta despre vot, iar 47% dintre ei, nu au discutat acest aspect cu membrii familiei aflaţi în străinătate.

88% dintre cei chestionaţi declară că nu au fost sfătuiţi să voteze cu un anume candidat, iar 12% declară că au fost sfătuiţi în acest sens.

Dintre cei 12% care menţionează că au fost sfătuiţi să voteze cu un anume candidat, 28% precizează că au urmat sfatul în cauză, iar 72% declară că nu au urmat respectivul sfat.

Doar 6% dintre respondenţi susţin că nu au văzut la televizor protestele românilor care nu au putut să voteze în câteva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievaţi au văzut aceste proteste.

Posturile de televiziune pe care cei chestionaţi le-au urmărit între turul 1 şi turul 2 al alegerilor prezidenţiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenţi), Antena 3 şi ProTV (câte 16%), B1 TV (8%), România TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1 şi Antena 1 (câte 5%), Kanal D (1%), alt post (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenţi menţionează că nu au urmărit niciun canal de televiziune, iar 6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Internetul – un mediu important de catalizare a protestului şi de contagiune

Studiul arată că 54% dintre intervievaţi utilizează internetul, restul de 46% nu îl utilizează.

Dintre cei 54% respondenţi care utilizează internetul, 46% au urmărit mesajele candidaţilor la Preşedinţie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet.

Dintre cei 54% intervievaţi care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o reţea de socializare, iar 58% au un cont pe o astfel de reţea.

Cel mai frecvent menţionate reţele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declară că folosesc internetul) sunt: Facebook (93%, prima menţiune, 1% a doua menţiune), Twitter (1% prima menţiune, 5% a doua menţiune), Yahoo (2% prima menţiune, 3% a doua menţiune), Google Plus şi Skype (câte 1% prima menţiune, 1% a doua menţiune). Alte reţele de socializare amintite (a doua menţiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp şi LinkedIn.

Dintre cei 54% care declară că folosesc internetul, 58% menţionează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.

70% dintre cei care utilizează internetul consideră că internetul şi reţelele de socializare au influenţat participarea la vot, 24% consideră că nu au influenţat, iar 6% nu ştiu dacă acestea au avut vreo influenţă asupra participării la vot.

Doar 13% dintre respondenţii care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecţionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susţin că nu au făcut acest lucru.

De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizează internetul au dat „like” unor pagini sau mesaje ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale, iar restul de 76% nu făcut-o.

„Motivele” prezenţei masive de la vot în turul al II-lea. Peste 1 milion de voturi negative (vot împotrivă)

Cei mai mulţi dintre respondenţii care au mers la vot au făcut acest lucru pentru a vota un anumit candidat (66%), 11% au mers pentru a vota împotriva unui candidat, 6% ca să voteze pentru binele ţării sau binele personal, 4% pentru a vota în favoarea schimbării, iar 3% datorită simţului civic, pentru a-şi exercita un drept cetăţenesc, în timp ce 6% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

6 din 10 intervievaţi au mers la vot însoţiţi, iar 4 din 10 au mers la vot singuri

Dintre cei 60% care declară că au fost însoţiţi la vot, 55% menţionează că au fost însoţiţi de soţ sau soţie, 25% – de familie, 6% – de copii, alţi 6% – de prieteni, 2% – de părinţi, 2% – de vecini şi 1% de fraţi sau surori.

Emoţiile pozitive şi negative ale victoriei

Sentimentele pe care le-au avut respondenţii la aflarea veştii că preşedintele ales este Klaus Iohannis au fost de: bucurie (55%), tristeţe (14%), dezamăgire (2%), speranţă (1%), mânie/frustrare (0.7%), surprindere/uimire (0.5%), linişte (0.4%), respectiv uşurare (0.3%). 19% dintre respondenţi declară că nu au avut nici un sentiment, iar 6% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

67% dintre cei chestionaţi consideră că Iohannis a meritat să câştige, 18% că nu a meritat, iar 15% nu ştiu sau nu răspund.

46% dintre respondenţi consideră că declaraţiile lui Traian Băsescu nu au contribuit la victoria lui Klaus Iohannis, 31% cred că acestea au contribuit la victoria preşedintelui ales, iar 22% dintre respondenţi nu ştiu.

Peste 15% dintre votanţii lui Ponta trec în tabăra învingătorului, când sunt chestionati despre turul I

68% dintre cei chestionaţi declară că au votat cu Klaus Iohannis, iar 32% declară că au votat cu Victor Ponta.

Dintre respondenţii care declară că au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, 49.9% susţin că l-au votat pe Klaus Iohannis, 31.6% pe Victor Ponta, 5.2% pe Călin Popescu Tăriceanu, 4.4% pe Monica Macovei, 2.8% pe Elena Udrea, 2.3% pe Corneliu Vadim Tudor, 0.8% pe Teodor Meleşcanu, 0.4% pe Dan Diaconescu, 0.3% pe William Brînză şi 0.1% pe Zsolt Szilagyi.

Partidele pentru care respondenţii declară că au o simpatie sunt: PSD (9%), PNL (5%), ACL (2%), PDL (2%), UDMR (0.8%), PNŢCD (0.3%), USL (0.3%). 74% dintre respondenţi menţionează că nu au nicio simpatie pentru vreun partid politic.

Impactul campaniei electorale

Dintre activităţile electorale menţionate, respondenţii precizează că au întâlnit: afişarea semnelor sau afişelor electorale în zona în care ei locuiesc (79%), reclame electorale la TV sau radio (61%), vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informaţii despre candidatul pe care respectivii susţinători îl sprijineau (11%). Câte 1% dintre respondenţi menţionează că le-au fost (lor sau unui membru al familiei) oferite bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a fi determinaţi să voteze pentru candidatul pe care susţinătorii îl sprijineau, respectiv că au fost ameninţaţi (ei sau un membru al familiei) cu scopul de a fi determinaţi să voteze pentru candidatul pe care susţinătorii în cauză îl sprijineau.

Votul din diaspora şi reacţia neadecvată a Guvernului – explicaţia pentru victoria lui Klaus Iohannis

Respondenţii din Transilvania şi Banat declară că modul în care s-a desfăşurat votul în ultimul tur din diaspora a avut o influenţă asupra deciziei lor de vot în proporţie mai ridicată decât respondenţii din Moldova sau din sudul ţării.

Votanţii lui Klaus Iohannis, de asemenea, declară în proporţie aproape dublă (40,4%) comparativ cu votanţii lui Victor Ponta (22,6%) cum că desfăşurarea votului din diaspora a avut o influenţă asupra propriei decizii de vot.

Femeile declară în proporţie mai ridicată decât bărbaţii cum că au discutat despre vot cu o persoană din familie care să fie plecată în străinătate în perioada organizării celui de-al doilea tur de scrutin. De asemenea, respondenţii de 50 de ani şi peste spun acest lucru în proporţie mai ridicată decât cei sub 50 de ani. Mai mult, cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii care au avut pe cineva din familie în străinătate pe perioada votului declară că au abordat acest subiect în discuţiile pe care le-au avut cu acele persoane. Participanţii la studiu din Transilvania şi Banat declară că au discutat aceste lucruri cu persoanele din familie plecate în străinătate în proporţie mai ridicată decât rezidenţii din alte regiuni ale României.

Bunicii au ascultat de nepoţi şi fii

Respondenţii sub 35 de ani declară în proporţie semnificativ mai ridicată decât cei trecuţi de această vârstă cum că au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că au primit asemenea sfaturi. Rezidenţii din Transilvania şi Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din sudul ţării, de asemenea, declară că au primit sfaturi privind opţiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondenţii cu vârsta de 65 de ani şi peste au tins să îl urmeze în proporţie semnificativ mai ridicată decât în rândul celorlalte categorii de vârste, conform propriilor declaraţii (55,6%). Persoanele între 35 şi 64 de ani au făcut acest lucru în măsură mai redusă comparativ cu cele sub sau peste acest interval de vârste.

Respondenţii cu studii superioare care au primit un sfat privind opţiunea lor de vot au ales să ţină cont de acesta în proporţie foarte redusă – 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au făcut acest lucru în proporţie de 60%, respectiv 33%.

Respondenţii care au rezidenţa în mediul rural, de asemenea, au tins să ţină cont de aceste sfaturi în proporţie mai ridicată decât aceia cu rezidenţa în mediul urban, la fel şi cei din Transilvania şi Banat, comparativ cu respondenţii din sudul ţării sau cei din Moldova.

Votanţii lui Iohannis mai internauţi şi mai determinaţi pentru vot negativ

Votanţii lui Klaus Iohannis declară că au ţinut cont de aceste îndemnuri în proporţie dublă comparativ cu votanţii lui Victor Ponta (31,9% vs. 14,8%).

Votanţii lui Klaus Iohannis declară că folosesc internetul în proporţie de 58,3%, în timp ce proporţia votanţilor lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redusă. Mai mult, internauţii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmărit mesajele de pe internet şi campania candidaţilor din mediul online în proporţie semnificativ mai ridicată comparativ cu proporţia internauţilor care l-au votat pe Victor Ponta.

Proporţia din rândul votanţilor lui Victor Ponta care declară că principala motivaţie pentru a-şi exercita dreptul de vot în favoarea unui anumit candidat este mai ridicată decât a celor din rândul votanţilor lui Klaus Iohannis (71,6% vs. 66,1%), care declară, în acelaţi timp, în măsură mai ridicată cum că principala lor motivaţie a fost să voteze împotriva celuilalt candidat (16% vs. 5,2%).

Victoria – bucuria celor tineri şi mai ales a ardelenilor şi bănăţenilor

Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că sentimentul avut la aflarea veştii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% în rândul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% în rândul categoriei 65+ ani). După cum este de aşteptat, distribuirea respondenţilor care declară că au avut un sentiment de tristeţe la aflarea acestei veşti este inversă (9,3% în rândul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste. Respondenţii cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci când au văzut că alegerile au fost câştigate de Klaus Iohannis în proporţie mai ridicată decât cele cu studii elementare. Cel mai puţin s-au bucurat de victoria acestuia respondenţii din sudul ţării (49,3%), iar cel mai mult, aşa cum era de aşteptat, respondenţii din Transilvania şi Banat (61,8%).

Respondenţii de sex masculin consideră în proporţie mai ridicată decât cei de sex feminin cum că Iohannis a meritat să câştige aceste alegeri prezidenţiale. Mai mult, cu cât persoanele intervievate sunt mai tinere, cu atât acestea declară acest lucru în proporţie mai ridicată: 79,1% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, comparativ cu 55,1% dintre respondenţii cu vârsta de 65 de ani şi peste. Şi în acest caz se observă o diferenţă în funcţie de nivelul de educaţie al intervievaţilor, persoanele cu studii medii şi cele cu studii superioare considerând că Iohannis a meritat victoria în proporţie semnificativ mai ridicată decât cele cu studii elementare.