Putin îşi doreşte un coridor terestru până în Crimeea
Publicat de Bogdan Comșa, 22 noiembrie 2014, 16:13
Pe Vladimir Putin nu par să-l impresioneze nici reacţiile concrete, militare, în flancul estic al NATO şi nici măcar sancţiunile care încep să producă efecte serioase.
Rubla e aproape scăpată de sub control, iar cantinele săracilor din Rusia sunt din ce în ce mai pline.
Pe liderul de la Kremlin îl interesează, de fapt, acum, să creeze un coridor terestru până la Crimeea. Şi probabil că, dacă nu va reuşi să obţină asta prin discuţii, adică federalizarea Ucrainei, îşi va lua singur, anunţă postul public de televiziune.
Oficial, Moscova neagă cu o vehemenţă de neînchipuit că i-ar sprjini cu arme pe separatiştii din sud-estul Ucrainei. Ce-i drept, Rusia trimite ajutoare umanitare, convoaie întregi, fără acordul Kievului. De fiecare dată însă, după fiecare convoi umanitar, separatiştii din Donestk şi Lugansk par mai pregătiţi şi înzestraţi din punct de vedere militar.
„Dacă nu ar fi fost vreun ajutor din Rusia, în primul rând militar, aşa-numitele republici Luhansk şi Doneţk nici nu ar fi existat. Ele nici nu ar fi apărut fără un sprijin substanţial din partea Rusiei”, a explicat Andrei Okara – Directorul Centrului pentru studii est – europene.
În luna martie, Rusia a anexat Peninsula Crimea, fără ca strategii din Kremlin să se gândească bine la urmări şi să găsească soluţii la cum vor administra această regiune.
„Kremlinul este obligat să ia o decizie într-o situaţie extrem de complicată. Se vede clar că fără un coridor terestru nu se poate face o legătură normală între Rusia şi Crimeea. În aceste condiţii, aşa-numitul experiment Crimeea începe să dea rateuri. Iniţial, s-a vrut ca Peninsula Crimeea să fie o vitrină a Rusiei lui Putin, dar va deveni mai degrabă un cimitir al Rusiei lui Putin. De aceea, un coridor terestru care să lege Rusia de Crimeea îi este foarte necesar Kremlinului”, a mai spus Andrei Okara.
Rusia se află izolată pe plan internaţional şi suportă din plin sancţiunile occidentale.
Rubla şi-a pierdut din valoare iar multe companii de stat riscă falimentul dacă nu sunt sprijinite de la buget. Deocamdată, populaţia este debusolată. Nu ştie dacă Putin a procedat corect atunci când s-a aventurat în Ucraina.
„În momentul de faţă observăm că toată maşinăria propagandistică este pusă în funcţiune pentru a convinge populaţia că toate aceste neajunsuri sunt benefice pentru Rusia. După logica lor, devalorizarea rublei va întări economia rusă şi îi va putea mobiliza şi stimula pe producătorii interni. Chiar şi embargoul impus de Rusia la produsele agricole din Europa, în opinia lui Putin, este o binefacere pentru producţia autohtonă. E clar că este o „binefacere” îndoielnică, însă, la ora actuală, situaţia este sub control şi nu trece de faza critică, care ar pune pe gânduri Kremlinul”, a menţionat Andrei Okara.
Fără să vrea, Moscova a provocat în cadrul societăţii ucrainene o atitudine antirusească fără precedent.
Andrei Okara: „Kremlinul a reuşit să mobilizeze societatea ucraineană, a favorizat crearea unei noi naţiuni politice ucrainene, a contribuit la modernizarea armatei ucrainene, a oferit un impuls major pentru reformele din Ucraina. Kremlinul a fost acel factor care a transformat Ucraina dintr-o colonie post-imperială, post-sovietică, într-un stat real şi modern. Ucraina se află la jumătatea acestui drum”.