Constănţenii câştigau, în luna mai, sub media pe ţară. Din ce cauze?
Publicat de Bogdan Comșa, 21 octombrie 2014, 17:04 / actualizat: 21 octombrie 2014, 23:29
Constanţa s-a confruntat, vara trecută, cu un fenomen neaşteptat: şomajul a crescut (e drept, uşor) chiar în mijlocul sezonului estival, când, în mod normal, cei fără ocupaţie îşi găseau de lucru pe litoral, măcar temporar – la terase, în restaurante sau prin hoteluri.
Deşi şomajul în Constanţa este sub media naţională, situaţia ne-a determinat să ne gândim la relaţia directă dintre investiţii şi şomaj, temă abordată recent şi de liderii administraţiei publice locale.
În mod evident, şomajul scade când într-o localitate sunt deschise noi firme, care au nevoie de angajaţi, ori când cele existente se dezvoltă.
Însă, în ce condiţii un om de afaceri, un investitor, este dispus să creeze noi locuri de muncă într-un oraş?
După ce, în primăvară, a fost reţinut pentru 24 de ore sub acuzaţia de luare de mită, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a spus, în mod repetat, că oraşul a început să fie ocolit de investitori, care se tem de hărţuiala procurorilor.
Teoria primarului legată de investiori este contrazisă de fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gittenstein, care spune că oamenii de afaceri ocolesc o anumită zonă nu de frica DNA – ci de teama autorităţilor corupte.
Ideea a fost reluată şi de ambasadorul Franţei în ţara noastră, care relata cum investitorii francezi i se plângeau că autorităţile române le cereau şpagă 10 procente din proiect, iar ei aveau de făcut o alegere: să dea mita (uneori, cât o maşină de lux sau câteva apartamente), ori să-şi păstreze banii şi plece cu investiţia şi cu locurile de muncă într-o ţară vecină.
Ancheta răsunătoare a DNA în cazul Microsoft sugerează, însă, că, uneori, cele două părţi bat palma.
Cu atâtea puncte de vedere divergente, i-am cerut opinia şi unui expert anticorupţie.
Laura Ştefan activează la Expert Forum şi, în urmă cu aproape 10 ani, a contribuit esenţial la acceptarea şi integrarea României în Uniunea Europeană, lucrând la modificarea şi adaptarea legislaţiei.
Aşadar, ce îşi doresc investitorii care crează locuri de muncă? Mai puţine anchete penale, sau mai puţine solicitări de şpagă?
Laura Ştefan spune că investitorii îşi doresc predictibilitate, îşi doresc să investească în zone lipsite de corupţie sau unde corupţia apare din când în când şi este taxată prompt de autorităţi.
Zonele cu corupţie endemică sunt ocolite de investitori, iar procurorii ar putea să îi atragă exact prin asanarea mediului de afaceri şi administrativ local.
Nu de frica procurorilor pleacă investitorii, conchide Laura Ştefan, care adaugă că oamenii de afaceri ar sosi în număr mai mare la Constanţa, dacă zona nu ar mai fi polul de corupţie din prezent.
Statisticile recente sintetizate de Ziarul Financiar arată că judeţul Constanţa se situează, cu 6.400 de firme cu capital străin, doar pe poziţia a şasea la nivel naţional, în vreme ce al doilea clasat, judeţul Timiş, are un număr dublu de societăţi comerciale înfiinţate de cetăţeni străini.
Mai mult decât atât, în mai, anul acesta, constănţenii câştigau cu 10% mai puţin decât media la nivel naţional.
Asta, deşi Constanţa este unul dintre cele mai mari judeţe, cu a doua populaţie ca mărime, cu ieşire la mare, cu agenţi economici puternici şi cu mai multe porturi.
Laura Ştefan vede o legătură directă între sărăcirea populaţiei şi corupţia autorităţilor locale, care gonesc investitorii și, în acest fel, populaţia devine dependentă economic, în mare parte, de politicienii locali.
Aici poţi asculta articolul în varianta audio: