FOTO: Cum arată vila din Eforie Sud, preluată de E. Udrea la preţul unui apartament
Publicat de Bogdan Comșa, 20 octombrie 2015, 17:28 / actualizat: 20 octombrie 2015, 21:37
Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA, într-un nou dosar, că a preluat de la stat, prin interpuşi, o vilă de 700 de metri pătraţi, situată în Eforie Sud.
Este vorba despre Vila Săbărel, o clădire solidă, din piatră, cu trei etaje şi mansardă, care făcea parte din patrimoniul societăţii de stat Carmen Silva 2000 S.A. şi, spun procurorii, a fost vândută la presiunile Elenei Udrea către un apropiat al acesteia, pentru numai 56.000 de euro.
Tot la insistenţele acesteia, primarul Ovidiu Brăiloiu ar fi aprobat vânzarea terenului aferent imobilului, de aproape 400 de metri pătraţi, la jumătate din valoarea reală, către acelaşi interpus, care ar fi nimeni altul decât Tudor Breazu, fost colaborator apropiat al Elenei Udrea, implicat în dosarul „Gala Bute”.
Precizăm că primarul din Eforie nu a putut fi contactat, pentru a-şi exprima un punct de vedere.
Mai înainte, vila a fost renovată de un afacerist care avea contracte cu statul, prim ministerul condus de Udrea. Lucrările, de 120.000 de euro, îi sunt imputate, acum, fostului ministru, ca foloase necuvenite. Surse apropiate anchetei, citate de HotNews, susţin că ar fi vorba de Bogdan Buzăianu, unul dintre cei mai cunoscuţi „băieţi deştepti din Energie”.
În cele din urmă, imobilul a ajuns, pe căi ocolite, în patrimoniul Elenei Udrea.
În acest fel, susţine DNA, fostul candidat la preşedinţia României, susţinut insistent de Traian Băsescu, a obţinut o vilă de 700 de metri pătraţi, cu un teren de 400 de metri pătraţi, pentru o sumă de bani cu care un cetăţean obişnuit al acestei ţări îşi poate cumpăra doar un apartament cu două camere.
Asta, dacă dispune de suma respectivă. Dacă nu, îi rămâne varianta unui împrumut bancar.
Pentru returnarea căruia (dacă este aprobat!), cu tot cu dobânzile aferente, cetăţeanul în cauză trebuie să muncească mai multe decenii.
Vă reamintim, în acest context, că Elena Udrea susţinea, recent, că pedepsele la închisoarea cu executare trebuie să fie doar excepţii şi că cei găsiţi vinovaţi îşi pot răscumpăra greşelile faţă de societate şi în alte moduri – muncă în folosul comunităţii etc.
Ceea ce pare să nu fi luat în calcul Elena Udrea, jurist de profesie, este şi rolul preventiv al sancţiunii penale – acela de a-i determina pe alţii, prin exemplul oferit, să nu comită aceleaşi fapte ilegale.
Este de discutat dacă perspectiva unei pedepse la curăţat frunzele din parc îl poate speria suficient de tare pe un – de exemplu – demnitar, astfel încât acesta să se abţină să îşi jefuiască semenii.
